Patrimoniul Republicii Moldova constituie nu numai economia, ştiinţa, cultura, resursele naturale ale ei, în special solurile, care asigură securitatea alimentară, dar şi personalităţile care îşi aduc contribuţia la prosperarea neamului.

La 20 decembrie 2019 se împlinesc 90 de ani din ziua naşterii şi 70 de ani de activitate ştiinţifică pedagogică şi publică a doctorului habilitat în ştiinţe biologice, profesorului universitar, academician al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, academician de onoare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din România, Om emerit al Republicii Moldova, Laureat al Premiului unional în domeniul pedologiei „V.R. Williams”, Cavaler al Ordinului „Gloria Muncii” şi „Ordinului de onoare”, Savantul Anului 2011, Omul îndrăgostit de natură şi sol – Andrei Ursu.

La aniversarea sa de 90 de ani, academicianul Andrei Ursu vine cu un bagaj vast de realizări valoroase în domeniul ştiinţific, didactic şi organizatoric. Academicianul Andrei Ursu este autorul a cca 660 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 25 monografii şi peste 30 de hărţi tematice. Un merit deosebit al savantului îl constituie rezultatele cercetărilor în domeniul clasificării şi raionării solurilor republicii. Monografiile „Microraionarea pedoecologică a Moldovei”, „Raioanele pedogeografice şi particularităţile regionale de utilizare şi protejare a solurilor”, „Solurile Moldovei” au devenit lucrări clasice „de căpătâi” pentru specialişti.

Graţie rezultatelor ştiinţifice de mare valoare şi aptitudinilor creative şi organizatorice, capacităţilor intelectuale şi morale alese, Dumnealui s-a plasat în pleiada personalităţilor de vază ale ţării. Timp îndelungat a fost în fruntea Institutului de Cercetări de Pedologie şi Agrochimie „N. Dimo”, determinând bazele dezvoltării lui. De menţionat că tratatul în trei volume „Solurile Moldovei” („Почвы Молдавии”, 1984–1986) a fost distins cu Premiul de Stat. A coordonat activitatea celei mai mari secţii de ştiinţe a Academiei – Secţia de Ştiinţe Biologice şi Chimice.

Academicianul Andrei Ursu este o personalitate proeminentă, capacitatea de muncă şi memoria fiindu-i excepţionale, care se manifestă din plin în pofida vârstei de onoare.Dumnealui consideră că a fi conducător – în primul rând, înseamnă să fii onest şi devotat până la sacrificiu şi numai după acestea – toate celelalte.

Tânărul Andrei Ursu face parte din talentata generaţie de studenţi de după război, care, alături de V. Anestiadi, V. Andrunachievici, B. Matienco, A. Simaşchevici, S. Berejan, S. Rădăuţanu, V. Paladi ş.a., în condiţii extrem de dificile, graţie muncii fără preget şi dorinţei arzătoare de a scoate ţara din sărăcie, nu numai că au devenit specialişti recunoscuţi, dar au adus şi o contribuţie substanţială la dezvoltarea ştiinţei şi a economiei ţării.

Andrei Ursu s-a născut în familia lui Teodor şi Eudochia Ursu în anul 1929, în oraşul Străşeni, fiind un copil curios, năzbâtios, isteţ, cu o memorie specifică, selectivă. Tatăl lui Andrei acorda o atenţie deosebită educaţiei primului său fecior. În calitate de factor rural (factor poştal), el deservea patru sate din vecinătate, ştia bine locul celui mai bătrân stejar, unde se ascunde cel mai mare şarpe, unde poţi găsi cele mai multe ciuperci, alune, coarne.

Vara, în timpul vacanţei, Andrei aştepta cu nerăbdare să plece cu tatăl „în cursă”. Tocmai aceste călătorii au fost primele lecţii despre bogăţia şi frumusețile Codrilor, despre Mănăstirea Căpriana, de aici a pornit dragostea pentru natura meleagului nostru. Tot atunci a luat cunoştinţă de un profil pedologic (de sol), descoperit de tatăl său, care mai apoi s-a dovedit că a fost săpat în anul 1938 de către cunoscutul savant român academicianul Nicolae Cernescu.
La 1 septembrie 1937, Andrei Ursu, fără a fi însoţit de cineva, a păşit pragul şcolii. A început un capitol nou în viaţa viitorului academician al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, doctor habilitat, profesor universitar Andrei Ursu.

Fiind martor ocular al încercărilor grele prin care a trecut poporul nostru în a doua jumătate a anilor ‘40 şi intuind că bogăţia principală a ţării sunt oamenii harnici şi solul fertil, Andrei Ursu s-a pomenit în faţa dilemei – să devină medic pentru a proteja sănătatea acestor oameni harnici sau să devină pedolog, ca să exploateze gospodăreşte solul – principala bogăție a țării. Iată de ce se înscrie la Institutul de Medicină din Chişinău, însă dragostea faţă de natură îl determină, peste puţin timp, să se transfere la Facultatea de Biologie şi pedologie a Universităţii de Stat din Moldova. Îndoielile dlui Andrei Ursu de la începutul studiilor universitare au fost cu succes rezolvate graţie întâlnirii, în anul 1948, cu renumitul pedolog academicianul Nicolae Dimo, care la rândul lui a fost discipolul lui V. Dokuceaev. Andrei Ursu a fost printre primii absolvenţi ai Universităţii de Stat din Chişinău. Apoi, în anul 1953, anul organizării Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Ameliorarea Solurilor, a fost invitat de către Nicolaie Dimo să lucreze în acest institut, cărui i-a consacrat viaţa şi activitatea timp de 33 de ani. Aici a avut fericirea să asculte strălucitele prelegeri ale unei pleiade de profesori, printre care renumitul savant, academicianul Nicolae Dimo. De notat că academicianul Dimo a fost cel care a exercitat o influenţă decisivă asupra tânărului Andrei Ursu, stimulându-i interesul pentru ştiinţele solului.

După absolvirea Universităţii de Stat din Moldova, în anul 1953, a fost înscris ca laborant la Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Amelioraţie al Filialei din Moldova a Academiei de Ştiinţe a fostei Uniuni Sovietice, unde a avut privilegiul să conlucreze nu numai cu Academicianul Nicolae Dimo, dar şi cu eruditul profesor Igor Krupenikov. Incluzându-se activ în procesul de studiu al solurilor republicii, tânărul cercetător obţine date de o mare valoare privind compoziţia şi proprietăţile solurilor, elaborează principiile de regionare şi grupare a solurilor după gradul acestora de a fi exploatate ca terenuri agricole, fapt ce i-a permis să susţină în anul 1964 teza de doctor în ştiinţe geografice, iar în 1979 – teza de doctor habilitat în ştiinţe biologice în două din cele mai prestigioase centre ştiinţifice de profil – Institutul de Geografie al Academiei de Ştiinţe din Moscova şi Universitatea de Stat „ Mihail Lomonosov” din Moscova.

Apreciată în mod deosebit în literatura de specialitate, monografia „Regionarea agropedologică a Moldovei” (1980) este o lucrare ştiinţifică de pionierat, în care au fost generalizate datele privitor la compoziţia şi proprietăţile solurilor, legităţile repartiţiei lor şi principiile regionării pedologice.
De o deosebită importanţă practică se bucură lucrarea ştiinţifică „Resursele naturale şi geografia solurilor Moldovei” (1977), în care autorul a descris detaliat căile eficace de utilizare, procedeele de ameliorare a solurilor şi sporirii fertilităţii lor.

În monografia „Microregionarea pedologică” (1980), distinsă cu cel mai înalt premiu în pedologie – Premiul V. Viliams –, sunt generalizate rezultatele elaborării bazelor folosirii raţionale ale solurilor, principiilor şi metodelor microregionării pedologice.

În anul 1988 vede lumina tiparului lucrarea „Conservarea solurilor în condiţiile agriculturii intensive”, în care sunt analizaţi factorii ce provoacă poluarea şi degradarea solului, argumentându-se măsurile de prevenire şi diminuare a acestor fenomene. Concomitent, academicianul Andrei Ursu a iniţiat studierea solurilor tehnogen-transformate şi a elaborat metode de diagnosticare, de cartografiere şi procedee de omogenizare şi ameliorare a lor.

Un merit deosebit al academicianului Andrei Ursu îl constituie rezultatele cercetărilor în domeniul clasificării şi raionării solurilor republicii. Înalta erudiţie, capacităţile deosebite de a analiza şi generaliza cunoştinţele contemporane despre geneza, particularităţile şi legităţile geografice ale solului, i-au permis prodigiosului pedolog să elaboreze o nouă clasificare a solului, bazată pe conceptul contemporan al pedologiei genetice. Diagnosticarea şi clasificarea solurilor este efectuată pe baza unor caractere specifice ale orizonturilor care în integru (A+B) – condiţionează particularităţile iniţiale genetice.

În domeniul pretabilitatea solului, academicianul Andrei Ursu cu colaboratorii, au evidenţiat şi stabilit limitele admisibile ale particularităţilor nefavorabile ale solurilor (salinizare, soloneţizare, carbonatice, erodate). În baza cercetărilor au fost elaborate recomandări, instrucţiuni şi îndrumări metodice importante.

În anul 2011, academicianul A. Ursu a finalizat ciclul de cercetări fundamentale efectuate în anii precedenţi, care s-au încununat cu editarea monografiei „Solurile Moldovei” – componentă a Colecţiei Academica şi Harta solurilor Republicii Moldova la scara 1:750 000 (coautor A. Overcenco). Aceste lucrări prezintă o nouă viziune a rolului solului în biosferă, o caracteristică amplă a genezei şi geografiei solurilor, o nouă clasificare bazată pe un principiu original – interdependenţa orizonturilor genetice. A fost revizuită şi actualizată regionarea pedogeografică, au fost argumentate măsurile stringente de ameliorare a stării resurselor de sol, complexe regionale de utilizare eficientă şi protecție a solurilor.

Academicianul Andrei Ursu este un popularizator înflăcărat al ştiinţei despre sol. El a creat Muzeul solurilor în Institutul de Pedologie şi Agrochimie „Nicolae Dimo”. Academicianul Andrei Ursu întreţine relaţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale cu savanţii de peste hotarele ţării: România, Ucraina, Kazahstan, Azerbaidjan, Rusia, Germania, Polonia şi multe altele.

În anul 1996 academicianul Andrei Ursu a fost ales Preşedinte al Societăţii Naţionale a Moldovei de Ştiinţă a Solului. Este energic, optimist şi creator. Participă activ în viaţa ştiinţifică a Academiei, în pregătirea cadrelor de înaltă calificare.

Cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani, Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei și colectivul Institutului de Ecologie şi Geografie al AŞM, cu mare dragoste şi stimă profundă îl felicită cordial pe academicianul Andrei Ursu, dorindu-i multă sănătate, mulţi ani fericiţi şi plini de spirit creator!

La mulţi ani, Domnule Academician Andrei Ursu!