Vicepreședintele AȘM, acad. Boris Gaina a participat la lucrările Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale cu genericul: „Agricultura durabilă şi rezilientă. Ce lipseşte? Ce trebuie să mai cunoaştem?”, care a avut loc în perioada 29-30 noiembrie, 2019, la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

Conferinţa a fost organizată în parteneriat cu Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp „Selecţia” cu susţinerea financiară a Ambasadei SUA în Moldova; Unităţii Consolidate pentru Implementarea Programelor IFAD în Moldova; Centrului Internaţional de Cercetări pentru Regiunile Aride (ICARDA) cu sediul în Maroc; Alianţa Lanţului Valoric în Producerea Ecologică din Moldova (MOVCA); ProCoRe – organizaţie nonguvernamentală din Bălţi; filiala Camerei de Comerţ şi Industrie din mun. Bălţi ş.a.

La conferinţă au participat 120 experți ai domeniului, reprezentanţi ai mediului academic şi de afaceri. Arealul geografic al participanţilor, inclusiv al prezentatorilor, a fost destul de larg – 16 ţări din lume, inclusiv Marea Britanie, SUA, Canada, Germania, Franța, România, Ucraina etc.

În cuvântul său de salut, vicepreședintele AȘM, acad. Boris Gaina a transmis mesajul președintelui AȘM, acad. Ion Tighineanu, subliniind importanța pe care o are organizarea unui eveniment științific internațional în asemenea format extins nu doar pentru cercetători, dar, în general, pentru Republica Moldova. În context, academicianul a specificat importanța prezentărilor și dezbaterilor din cadrul conferinței, a problemelor globale din domeniul solului, agriculturii No Ttill, alimentației în lume, toxicologiei produselor alimentare, aspecte care vizează direct Republica Moldova. „Eu sunt foarte satisfăcut de faptul că oaspeții au venit cu rapoarte profunde, argumentate, cu rezultate din experiența mai multor ani a Canadei, SUA, Franței, României, Germaniei, Ucrainei și, de ce nu, Republica Moldova”, a relevat academicianul, dorind succese participanților la for și discuții constructive.

În prima zi a conferinţei, în cadrul sesiunii de comunicări științifice au fost prezentate rapoarte în expunerea profesorului emerit de la Colegiul Regal din Marea Britanie Tony Allan, împreună cu dr. David Dent pe problema preţurilor la produsele alimentare şi consecinţele neaprecierii solului, apei şi celor preocupați de aceste resurse naturale. Tom Goddard, consultant superior la Ministerul Agriculturii din statul Alberta, Canada, a împărtăşit din experienţa implementării creditelor de carbon ca măsură de diminuare a schimbărilor climatice. Maurizio Mariani, manager general al Programului „Oraşul care mănâncă” din Italia, a relatat despre piaţa socială de asigurare cu alimente – o pârghie sigură pentru schimbări, ameliorarea sănătăţii oamenilor şi asigurarea dezvoltării durabile. Dr. Timothy Crews de la Institutul Solului, Statul Kansas, SUA, a abordat problema lipsei vegetaţiei perene în agroecosistemele din stepă, ce prezintă diferenţa principială faţă de ecosistemele naturale. Laureatul Premiului Nobel, profesor emerit de la Universitatea de Stat din Ohio SUA, a elucidat posibilităţile realizării scopurilor dezvoltării durabile lansate de ONU prin managementul durabil şi rezilient al cernoziomului. Dr. Don Reicosky, om emerit în domeniul pedologiei de la Universitatea din Minnesota, SUA, s-a referit la managementul carbonului în sistemul de agricultură conservativă. Dr. John Landers, un pionier al sistemului conservativ de agricultură în lume, domiciliat în Brazilia, a împărtăşit din lecţiile învăţate pe parcursul implementării sistemului conservativ de agricultură pe continentul latino-american. Prof. Hans Ramseier din Elveţia a prezentat rezultatele cercetărilor privind compatibilitatea diferitor culturi în agroecosisteme şi perspectivele extinderii lor pentru asigurarea tranziţiei la un sistem de agricultură durabilă. Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din România, prof. Valeriu Tabără, împreună cu vicepreşedintele ASAS, prof. Jelev Ian, au adus argumente fondate în vederea modernizării sistemului de cercetare şi educaţie în România capabile să asigure dezvoltarea durabilă a agriculturii.

În cadrul sesiunii de comunicări științifice din cea de-a doua zi, au conferențiat: dr. Eugen Triboi, ex-directorul INRA, Clermont-Ferand, Franţa, despre rolul culturilor leguminoase, oleaginoase şi metanizare în vederea asigurării autonomiei gospodăriilor agricole în azot şi energie; prof. Larizahon Gafurova de la Universitatea de Stat din Tașkent a relatat despre degradarea solurilor din Uzbekistan şi măsurile de redresare a situaţiei create, inclusiv despre catastrofa ecologică a Mării Aral; Karolin Kunz de la Universitatea Tehnică din Munchen, Germania, a expus rezultatele testării unei game largi de soiuri de grâu de toamnă din Europa de Est şi de Vest, în scopul evidenţierii modalităţilor de adaptare la schimbările climatice în procesul de ameliorare a grâului de toamnă; dr. Nina Frunze de la Institutul de Biotehnologii şi Microbiologie a AŞM a relatat despre schimbările calităţii şi sănătăţii solului sub influenţa activităţilor antropice; fermierul din Marea Britanie, Ian Tolhurst a expus modul de restabilire a fertilităţii solului în gospodăria sa de fermier timp de 30 ani în lipsa animalelor; Alexei Cachcovscky, Serghei Goloşenco şi Andrei Vdovicenco de la Institutul de Agricultură Ecologcă din Ucraina și-au împărtăşit experienţa implementării sistemului de agricultură ecologică în Ucraina; prof. Cerbari Valerian de la Instituitul de Cercetări în Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Solului „Nicolae Dimo”, Chişinău, Republica Moldova, a atras atenţia asupra necesității restabilirii fertilităţii solului până la aplicarea lucrării zero a solului; dr. Jelmer Buijs din Olanda, care colaborează cu savanţi de la renumita Universitate Wageningen, Olanda, a reliefat pericolul reducerii numărului de păsări pe pajişti sub influenţa pesticidelor în gospodăriile agricole din regiunea Gelderland; directorul Institutului de Îngrăşăminte Organice din Rusia, oraşul Vladimir, dr. Serghei Lukin, a accentuat perspectivele intensificării biologice a agriculturii în Rusia; un grup de savanţi de la Universitatea de Stat din Odesa, Ucraina – dr. Oxana Ţurcan, Iaroslav Bilanchin şi Serghei Medineţ au prezentat date experimentale obţinute în regiunea Odesa, referitor la influenţa irigării, inclusiv prin picurare, asupra fertilităţii solului şi emanarea gazelor cu efect de seră sub influenţa procedeelor tehnologice; prof. Boris Boincean a descris datele experimentale obţinute în experienţele de câmp de lungă durată pe asolamente, culturi permanente, sisteme de fertilizare, lucrare şi irigare a solului în condiţiile stepei Bălţului, care mărturisesc despre posibilitatea reală de tranziţie la un sistem de agricultură durabilă, inclusiv ecologică; dr. Akmal Akramhanov, reprezentantul ICARDA, a abordat problematica managementului cunoştinţelor pentru promovarea inovaţiilor în agricultură. Totodată, dr. David Dent şi Boris Boincean au înaintat o propunere investiţională ce ţine de finanţarea unui proiect pentru întreaga regiune de stepă, inclusiv din Republica Moldova, privind promovarea agriculturii regenerative.

La finele conferinței, participanţii au discutat subiecte importante ce necesită a fi incluse în declaraţia conferinţei, ce va fi distribuită participanților. Materialele conferinţei vor fi publicate în prima jumătate a anului 2020 de Editura Springer, considerată, una din cele mai de prestigiu edituri ştiinţifice în lume.

Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM