Academia de Științe a Moldovei, în comun cu Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie și Grădina Botanică Națională (Institut) „Alexandru Ciubotaru” ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, în cadrul platformei AȘM „Securitatea ecologică”, a organizat, la 5 decembrie 2019, Masa rotundă cu genericul „Evoluția în dinamică și starea actuală a florei și faunei în Republica Moldova”.

Evenimentul s-a desfășurat în contextului demersului Procuraturii RM, Secția investigarea fraudelor contra mediului si intereselor publice, care a solicitat informații privind starea de fapt și evoluția în dinamică a florei și faunei în Republica Moldova, inclusiv eficiența măsurilor de protecție elaborate și aplicate de autorități. Astfel, masa rotundă, în cadrul platformei menționate, a întrunit specialiști din cadrul a trei institute de cercetare, respectiv: Institutul de Ecologie și Geografie, Institutul de Zoologie și Grădina Botanică (Institut), precum și reprezentanți ai Procuraturii, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cercetători, persoane interesate. Evenimentul a fost moderat de acad. Boris Gaina, vicepreședinte al AȘM, coordonator al Secției științe ale vieții, care a transmis mesajul președintelui AȘM privind importanța dezbaterii acestui important subiect la AȘM, în cadrul unei platforme ce are în obiectiv securitatea ecologică.

Mesaje de salut au adresat și procurorul-șef al Secției investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice, Ghenadie Pârlii și Dumitru Gorelco, șef Direcție politici în domeniul biodiversității din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, care au mulțumit, în luările de cuvânt, conducerii AȘM pentru găzduirea evenimentului, precum și institutelor de cercetare pentru receptivitatea și deschiderea de care au dat dovadă privind dezbaterea unui subiect de actualitate ce preocupă sau, cel puțin, ar trebui să preocupe nu doar factorii decidenți, dar și întreaga societate. Reprezentanții instituțiilor decidente au subliniat importanța acestei întâlniri, în cadru căreia speră să aibă o comunicare inspirată și constructiv, având la bază rapoartele institutelor de cercetare la subiectul abordat. Accentuând importanța colaborării mediului științific cu organele de decizie, vorbitorii au exprimat speranța într-un schimb eficient de idei, care va contura o viziune comună a provocărilor ce va fi reflectată ulterior în documentele de politici ale departamentelor de resort sau la care trebuie să răspundă politica securității ecologice de mâine.

„Dacă știința, Academia de Științe, institutele de cercetare sunt responsabile pentru a ține la curent comunitatea științifică, societatea, cu evoluția florii și faunei, cu starea actuală, cu vulnerabilitatea speciilor de plante și animale către modificările accelerate de mediu, cealaltă parte a societății vine cu contracararea, cu pedeapsă dacă este nevoie, dar toți ne facem datoria pentru a păstra acest genofond național generațiilor următoare”, a spus m.c. Maria Nedealcov, directorul Institutului de Ecologie și Geografie care a prezentat raportul privind evaluarea integrată a impactului antropic asupra ecosistemelor reprezentative în scopul conservării și extinderii ariilor naționale protejate de stat. Directorul IEG consideră binevenită masa rotundă, având certitudinea că fiecare va pleca cu o anumită experiența și cunoștințe ale instituțiilor care sunt abilitate cu dreptul de a lua decizii, iar la rândul lor, aceștia vor lua în considerare, de dorit, realizările fiecărui institut care și-a dat concursul la elaborarea acestor rapoarte și sunt responsabile de păstrarea genofondului, lumii animale și vegetale pentru generațiile următoare. Cu atât mai mult, a specificat m.c. Nedealcov, că „Legea din 25 februarie 1998 privind ariile naturale protejate de stat ne obligă să efectuăm cercetări în vederea păstrării genofondului, în ariile naturale protejate, dar și teritoriile adiacente. Toate aceste cercetări puse pe un suport foarte contemporan de cercetare a sistemei informaționale și geografice ne-a permis că acele arii care au fost studiate să fie elaborate pașapoartele ecologice și să venim chiar și cu măsuri de extindere a suprafețelor care necesită a fi protejate, fiind 9 la număr”, a conchis savantul.

Despre diversitatea și vulnerabilitatea faunei pe teritoriul Republicii Moldova a vorbit dr. hab. Laurenția Ungureanu, director al Institutului de Zoologie. În raportul său dna Ungureanu a abordat cele mai importante probleme cu care se confruntă ecosistemele naturale de diferit tip, plantele și animalele care le populează. Cercetătoarea a precizat că în procesul studiului, a divizat toată fauna care a fost identificată pe teritoriul republicii în mai multe categorii printre care fauna cu valoare economică, cinegetică, defoliatori a ecosistemelor forestiere, dăunători ai culturilor agricole, specii de interes cinegetic, specii care sunt invazive, necaracteristice pentru teritoriul nostru și de ce ele au pătruns aici, ce situații le-au favorizat și, desigur, speciile parazitare și impactul lor asupra animalelor și a omului. În context, dr. hab. Ungureanu a menționat că speciile sunt supuse anumitor factori de mediu, iar vulnerabilitatea lor depinde de valența ecologică, de capacitatea ei de adaptare la noile condiții de mediu și la durata expunerii. Totodată, directorul a subliniat că scopul principal este de a atenționa factorii de decizie asupra problemelor cu care se confruntă atât flora, cât și fauna de pe teritoriul republicii, rezultatele științifice ale institutului fiind nu o dată prezentate atât Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cât și Ministerului Economiei, Societății vânătorilor și pescarilor, adică tuturor factorilor de decizie care ar putea să se implice efectiv în soluționarea problemelor respective.

Grădina Botanică (Institut) a prezentat raportul privind starea şi evoluţia florei şi vegetaţiei din Republica Moldova în contextul impactului antropic. Vorbind despre oportunitatea acestei mese rotunde în atare format, dr. Ion Roșca, directorul Grădinii Botanice (Institut), a subliniat că pentru cercetătorii din cadrul acestor institute de cercetare, este important că Procuratura și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului sunt prezente, deoarece toate realizările științifice au fost propuse instituțiilor de resort, dar, a spus cu regret directorul, de multe ori rămân nevalorificate. „Sperăm că odată cu inițierea acestei mese rotunde vor urma și discuții ulterioare unde vom accentua și mereu vom susține cu fermitate că avem elaborate deja o serie de recomandări care au în vizor stoparea impactului diminuării vegetației în cazul Grădinii Botanice, celelalte instituții fiind responsabile de domeniul de faună. Dacă vom fi auziți și ascultați, se vor putea vedea mult mai multe rezultate palpabile și vizibile”, a rezumat directorul Grădinii Botanice.

Fiind întrebat cum putem preveni acel impact al climei asupra naturii, în ce măsură și dacă e suficient să ne implicăm cu forțele noastre, directorul Ion Roșca a afirmat că omul nu poate stabili sau prezice anumite fenomene care nu ni le dorim. În contextul intemperiilor de acum câțiva ani care a distrus o bună parte a genofondului GB, dr. Roșca a menționat că ceea ce s-a întâmplat le-a fost ca o lecție dură de învățat. Aceste intemperii i-au învățat să revizuiască modul de amenajare a spațiilor verzi, densitatea de plantări. Actualmente, se acordă o foarte mare importanță rezistenței plantelor la aceste schimbări prin implicarea activă a colaboratorilor, prin diferite lucrări agrotehnice moderne, de fertilizare, astfel încât acestea să devină mai puțin vulnerabile la astfel de cataclisme.

Atunci când știința colaborează cu organele de drept este foarte bine, deoarece domeniul combaterii infracțiunilor ecologice este un domeniu foarte complicat și nouă, procurorilor, ne este greu să investigăm aceste infracțiuni fără a avea specialiști. De aceea, mereu am pus accentul pe colaborarea dintre instituții de profil și acum am fost foarte surprinși și suntem foarte bucuroși că AȘM a recepționat solicitarea noastră”, a spus, la rândul său, șeful Secției investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice, Ghenadie Pârlii, specificând că în rezultatul acestei mese rotunde, organizate în asemenea format vor pleca cu cunoștințe specifice referitoare la evoluția în dinamică a florei și faunei și își vor construi o viziune clară privind provocările la care trebuie să răspundă politicele elaborate pe viitor.

Dezbaterea a demonstrat o dată în plus multitudinea de probleme și provocări existente în acest domeniu, dar și necesitatea unor politici publice orientate spre o securitate ecologică care contribuie esențial la asigurarea securității generale a statului și la dezvoltarea durabilă a societății.

Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM