Cecetarea științifică în context actual, a fost genericul unei Conferințe de presă, susținute la Academia de Științe a Moldovei, care a anticipat ședința festivă dedicată Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare. La conferința au participat președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, membrii Consiliului Consultativ al AȘM - academicienii Mitrofan Ciobanu, Mihai Cimpoi, Teodor Furdui, Eva Gudumac, m.c. Constantin Gaindric și președintele Consiliului directorilor institutelor de cercetare, m.c. Alexandru Stratan.

Președintele AȘM a informat reprezentanții media asupra stării științei în țara noastră la ora actuală și problemele care au apărut, drept consecință a reformelor aplicate pe știință. Academicianul a subliniat că dezvoltarea cercetării stă la baza dezvoltării economiei, culturii, societății în ansamblu. Astăzi, fără cercetarea științifică, fără implementări, fără inovații nu pot fi soluționate problemele stringente, indiferent de domeniu. Totodată, președintele Tighineanu a atras atenția asupra unor probleme care au apărut în rezultatul implementării reformelor, specificând că aceste reforme au fost așteptate și au fost făcuți și anumiți pași logici, cum ar fi elaborarea politicilor în domeniul cercetării și inovării care este deja prerogativa MECC și acesta e un lucru bun, fiindcă așa este și în majoritatea țărilor lumii. Crearea Agenției Naționale de Cercetare Dezvoltare de asemenea a constituit un pas logic. Însă Academia de Științe nu a fost de acord de la bun început și nici astăzi, cu trecerea celor 19 institute de cercetare din subordinea AȘM la MECC. Desigur, că în rezultat s-a schimbat radical rolul AȘM. „Conform legii, noi suntem consultantul strategic al Guvernului, noi elaborăm raportul cu privire la starea ştiinţei în Republica Moldova etc. Totul este corect, dar noi nu avem pârghii reale de a influenţa asupra stării ştiinţei. Acele propuneri de modificare a Codului cu privire la știință și inovare pe care le-am elaborat au fost transmise în adresa Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului, au urmat două întrevederi și cu şeful statului, în rezultat a fost înregistrată o iniţiativă legislativă din partea Preşedintelui, care a fost expusă spre audieri pe 16 octombrie curent”, a punctat preşedintele AŞM, specificând că fără institutele de cercetare Academia s-a transformat într-o comunitate a membrilor Academiei, fără pârghii reale de a impulsiona procesul de dezvoltare a științei în țara noastră.

Președintele AȘM a menționat, de asemenea, necesitatea includerii în finanțarea instituțională, pe lângă susținerea infrastructurii și a personalului aferent, finanțarea unui număr de cercetători științifici, care ar asigura o dezvoltare sustenabilă a instituțiilor de cercetare. „Putem să preluam experiența României, unde o atare abordare este cunoscută ca finanțare-nucleu”, a punctat acad. Tighineanu.

În acest context, președintele AȘM a informat că inițiativa legislativă a fost susținută de Prezidiul AȘM, Consiliul Consultativ al AȘM, Consiliul directorilor institutelor de cercetare și de o serie de Academii din regiune, academii care au institute de cercetare, care au tradiții, așa cum și AȘM, timp de 60 de ani a demonstrat că este capabilă de a dezvolta cercetarea științifică și a asigura un nivel înalt al cercetărilor. „Am primit susțineri de la Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice din România, Academia de Științe a Bulgariei, Asociația Internațională a Academiilor de Științe, Academia Națională de Știință din Ucraina și Academia Națională de Știință din Belarus”, a mai spus acad. Tighineanu.

De asemenea, președintele AȘM a informat asupra incertitudinii care se conturează pentru anul științific următor, incertitudine ce vizează infrastructura de cercetare, care este destul de slabă, finanțarea cercetătorilor științifici, care a devenit o reală problemă ce a stârnit mari și multe nedumeriri, incertitudine ce a și forțat inițierea conferinței de presă respective.

M.c. Alexandru Stratan, președintele Consiliului directorilor Institutelor de cercetare a venit cu argumente pertinente referitor la necesitatea unei finanțări instituționale care ar acoperi salariile cercetătorilor științifici de bază, precizând că Consiliul Directorilor Institutelor de Cercetare nu se opune reformei domeniului de cercetare-inovare, dar nu poate admite dezmembrarea institutelor și excluziunea cercetătorilor științifici. Problema aceasta, în opinia dlui Stratan ar putea avea un efect nefast ca urmare a reformei în plină derulare asupra colectivelor de cercetători. „În majoritatea țărilor europene, principala modalitate de finanțare a cercetării-dezvoltării din fonduri publice este finanțarea instituțională. Doar în șase din 36 țări europene finanțarea prin proiecte depășește 50% din finanțarea publică a cercetării. Însă, în cazul țării noastre se propune, în conformitate cu programul național în domeniile cercetării-inovării (PNCI), ca finanțarea instituțională să fie doar de 40% în 2020 și să scadă cu câte 5% în fiecare an următor. Oare noi vrem să întrecem întreaga Europă în momentul în care finanțarea ce revine pe cap de cercetător este de 80 ori mai mică decât media UE?”, s-a întrebat președintele Consiliului directorilor, argumentând că prin implementarea acestei decizii s-ar ajunge la cea mai redusă pondere a finanțării instituționale în Europa, acolo unde este considerată foarte importantă pentru a asigura o continuitate, o bază stabilă pentru cercetări și sustenabilitatea instituțiilor, finanțarea proiectelor de lungă durată și a cercetărilor mai puțin atractive din punct de vedere economic, a permite un nivel adecvat de autonomie în selectarea tematicii de cercetare etc. În acest sens, precizează directorul Stratan, rezonabilă ar fi stabilirea unei cote de 30 % pentru finanțarea competitivă prin proiecte la finalizarea PNCI, din investiții suplimentare în cercetare și din contul reducerii finanțării instituționale. Această finanțare ar fi cu adevărat competitivă și una stimulatorie pentru cele mai bune echipe de cercetare. Iar menținerea finanțării instituționale ar avea rolul catalizator pentru asigurarea sustenabilității organizațiilor științifice din Republica Moldova și salarizarea cercetătorilor prin intermediul proiectelor instituționale, axate pe soluționarea problemelor sectoriale ce necesită suport științific sau unor probleme primordiale de interes național.

„Astăzi este o zi a științei, o sărbătoare pentru oamenii de știință și în această zi ar fi de dorit să facem o oarecare totalizare a rezultatelor, cu ce a venit știința autohtonă în această zi, care sunt sarcinile de viitor și cu ce putem să ne mândrim. Totuși, astăzi este o zi de doliu pentru cei care se ocupă cu știința. Am ajuns să ne punem întrebarea: va fi sau nu știința autohtonă? De aceea, datoria noastră este de a informa societatea civică, de a informa conducerea țării, știința europeană despre problema existenței perspectivei științei moldave”, a menționat acad. Teodor Furdui, membru al Consiliului Consultativ al AȘM, amintind că acum doi ani când toate instituțiile au fost transferate în subordinea MECC, Academia de Științe a devenit un club fără interese, iar zeci de ani știința fundamentală nu a fost susținută financiar de către stat nici cu un leu pentru a procura utilaj științific. „Anul acesta 1/3 din personal a fost redus. Conform documentelor elaborate în ultimul timp de cei care guvernează știința și care determină politica în știință rezultă că următorii ani va fi redusă știința de 2-3 ori sau mai mult. La sfârșitul anului noi toți o să fim eliberați de la lucru și doar cei care vor câștiga concursul de proiecte, nu vor deveni șomeri. Vă imaginați ce masă de colaboratori vor fi eliberați de la lucru...?”, s-a arătat îngrijorat academicianul, subliniind că noul sistem introdus de guvernarea științei a eșuat. Este necesar de a revizui legea despre reforma științei și de a readuce institutele fondate de către AȘM, acolo unde le este locul, la AȘM. „Situația este într-atât de critică, încât solicităm revizuirea neîntârziată a acestei legi”, a conchis savantul.

Cu o precizare a venit și acad. Mitrofan Ciobanu, membru al Consiliului Consultativ al AȘM. „Aș spune că Academia nu a rămas fără interese, dar pârghii de a realiza acele interese nu mai sunt. Fiind din cadrul universităților, aș spune că institutele clasice academice au rămas fără o conducere comună, sunt dispersate și în rezultatul concursului, asta va conduce la dispariția lor. Când a fost creată finanțarea instituțională prin concurs eu am fost împotrivă, trebuie să fie o finanțare de bază în baza acreditărilor, asta să prevadă nu doar finanțarea institutelor, dar și a colectivelor de performanță din universități, fiindcă în cadrul universităților sunt colective foarte importante de cercetare care au legătură directă cu creșterea cadrelor”, a menționat acad. Ciobanu.

„Finanțăm și susținem competitivitatea pentru a avea rezultate, dar suntem gata să discutăm orice soluții de la Academie în limitele bugetare pe care le are RM și în limitele bugetare pe care le are pe anul viitor”, a răspuns la întrebările presei secretarul de stat al MECC, Elena Belei. Oficialul a precizat pentru reprezentanții media că actualmente sunt 3050 de cercetători, 800 sunt peste vârsta de pensionare, iar 750 peste 65 de ani.

Eugenia Tofan,
specialist principal,
Secția management academic și relații externe