Se pare că toate lacrimile toamnei implorau Cerul să păstreze luminoasă această ultimă zi pe pământ pentru regretatul om de știință, pentru a prinde măcar ultimele raze de soare de un noiembrie nesperat de generos, pentru că m.c. Ion Dediu a fost cel care a iubit cel mai mult natura, mediul, iar din dragostea nemărginită pentru acestea a dat naștere chiar unui domeniu nou – ecologia. Or, sufletul omenesc îşi găseşte plăcere în liniştea naturii care se descoperă numai celor care o simt. 

 

Iată că la nici patru luni de când Academia de Științe l-a omagiat la 85 de ani, amurgul vieții a suflat peste chipul și sufletul academicianului. Cu geana strânsă pentru că vederea-i era slăbită și cu părul nins de ani, savantul Ion Dediu, spirit de rară inteligență și cultură, simțea atmosfera pozitivă din sală, era fericit, blând, recunoscător și plin de bunătate, pe care o întâlnim din ce în ce mai rar printre noi.

 

Mitingul de doliu consacrat trecerii în eternitate a personalității notorii a neamului, acad. Ion Dediu, a avut loc în dimineața zilei de 5 noiembrie, la Academia de Științe a Moldovei. În lumina razelor strălucitoare și calde, venite parcă special pentru această zi, crizantemele multicolore, cu care veneau, pentru a-i aduce un ultim omagiu, colegii, prietenii, discipolii, păreau mai frumoase ca oricând. Pe cât de mari au fost lucrurile pe care le-a făcut în viața sa, pe atât de frumoși au fost oamenii care au venit să-l conducă pe ultimul său drum. Cu flori și coroane a venit conducerea Academiei de Științe, colectivele institutelor de cercetare, membri ai Academiei, rectori ai universităților, colegi-deputați în primul Parlament, ex-miniștri, ecologiști. 

 

Ceremonia funerară a fost deschisă de conducătorul Secției științele vieții, acad. Boris Gaina. „S-a stins din viață o mare personalitate a neamului nostru, academicianul, profesorul Ion Dediu. Parcă mai ieri l-am îmbrățișat la 85 de ani aici, parcă mai deunăzi spunea că e bine, parcă mai deunăzi a lansat una după alta lucrări. Nimeni nu-și putea imagina că acest titan al științei noastre ne va părăsi. Nu avem ce face,  Dumnezeu este veșnic, iar noi suntem trecători”, a menționat acad. Boris Gaina, subliniind că m.c. Ion Dediu nu va fi uitat niciodată, pentru că el a pus fundamentul adevăratei științe ecologice din țara noastră.

 

În numele Prezidiului AȘM, corpului academic, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a exprimat sincere condoleanțe și sentimente de profundă compasiune familiei îndoliate, colegilor, apropiaților. „Îndurerată familie Dediu, îndoliate rude și colegi, se răresc rândurile noastre. Cu mare tristețe în suflet am aflat despre plecarea în eternitate a m.c. Ion Dediu, o personalitate notorie, un cercetător științific de forță, un mentor și un patriot al neamului nostru. Tot ce a izbutit în viață, culmele pe care le-a cucerit se datorează muncii asidue, devotamentului m.c. Ion Dediu”, a spus președintele AȘM. Evocând personalitatea complexă a acad. Dediu, președintele AȘM a trecut în revistă principalele momente ale vastei cariere ştiinţifice, manageriale, remarcând eforturile ilustrului savant în dezvoltarea domeniului științific care l-a consacrat, ascensiunea sa în cercetare, contribuția valoroasă a cercetărilor sale, dar și actualitatea direcției științifice fondată de regretatul savant - ecologia. „În 1990 a fondat Institutul Național de Ecologie și vreau să menționez că de fapt anume m.c. Ion Dediu a fondat primul laborator de cercetare științifică în domeniul mediului și protecția naturii în RM. A creat o școală științifică, a fondat mai multe direcții științifice, a fondat trei reviste științifice Mediul înconjurător în România și Mediul Ambiant și Noosfera în Republica Moldova. M.c. Ion Dediu lasă un tezaur adevărat - 800 publicații, dintre care peste 400 publicații științifice, 20 de monografii, menționez doar studiul enciclopedic în 5 volume ce ține de domeniul ecologiei teoretice”, a subliniat acad. Tighineanu, punctând și câteva din virtuțile regretatului om de știință, cum ar fi onestitatea, verticalitatea, consecvența, munca neobosită, cumsecădenia ș.a. Totodată, președintele AȘM a remarcat și o altă dimensiune a activității regretatului savant, cea de om de stat, care a jucat un rol important în domeniul respectiv. „În 1990-1994 a fost directorul general la Departamentul de Stat  pentru Protecția Mediului și Resursele Naturale, în rang de ministru. Și anume în calitate de ministru a participat la primele conferințe paneuropene ale miniștrilor mediului, în 1992 a participat la conferința ONU, mediu și dezvoltare la Rio de Janeiro, unde a semnat mai multe convenții în numele statului RM. În 1994-2001 a fost deputat și a fost președintele Comisiei Parlamentare pentru Agricultură, Mediu și Dezvoltare Rurală. Majoritatea documentelor strategice în domeniul mediului și protecției naturii au fost elaborate cu participarea m.c. Ion Dediu”, a relevat președintele Tighineanu, aducând în atenție și calitatea de membru al mai multor Academii internaționale, dar și distincțiile din palmares. „O să-l păstrăm pentru totdeauna în memoria noastră ca un savant de forță, un profesor și mentor de elită, ca un mare patriot al neamului nostru. Dumnezeul să-l odihnească în pace”, a spus președintele AȘM.

 

Un cuvânt de adio pentru colegul său, cu care a activat zeci de ani, a avut acad. Teodor Furdui, director viager al Institutului de Fiziologie și Sanocreatologie, membru al Consiliul Consultativ al AȘM. Acad. Furdui a exprimat cele mai sincere condoleanțe din partea celor care au avut onoarea să-l cunoască pe parcursul mai multor ani, să activeze împreună cu dumnealui, din partea Institutului de Fiziologie și Sanocreatologie, precum și a familiei sale, familia Furdui. „Avem o pierdere esențială nu doar ca om de știință, dar și ca om de stat și ca patriot al acestei țări. L-am cunoscut încă de la Bălți, apoi în Chișinău, în timpul studiilor la USM, apoi am activat împreună în unul și același institut și în Academie, fapt ce-mi justifică dreptul să spun că îl cunosc foarte bine. A fost o personalitate talentată, personalitate care s-a consacrat toată viața și toate puterile fizice și intelectuale, prosperării țării noastre, științei și dezvoltării bunurilor ce ne înconjoară, am în vedere a naturii”, a remarcat acad. Furdui, specificând că regretatul savant a trăit într-o perioadă plină de evenimente istorice. S-a născut în România Regală, a fost martorul celui de-al doilea Război Mondial, al colectivizării oamenilor de la țară, foametei, deportărilor, martor și luptător pentru independența țări noastre, pentru limbă și alfabetul latin. Poate aceste evenimente prin care a trecut dumnealui, consideră acad. Teodor Furdui, l-au și format ca luptător, patriot, persoană care s-a consacrat altora. A fost primul în toate – a fondat și a dezvoltat în țară ecologia și nu doar a fondat-o, dar a creat Catedră de Ecologie, a creat un compartiment structural în componența parlamentului care a început să se ocupe cu ecologia și mediul ambiant, tot el fiind primul care a introdus prelegeri de ecologie în universitățile de stat. „E foarte greu să conștientizezi că așa personalități pleacă, se duc de la noi”, a spus cu tristețe acad. Furdui.

 

Regretul pierderii unei mari somități a științei a fost reiterat de m.c. Maria Nedealcov, directorul Institutului de Ecologie și Geografie, discipol. „A lăsat un mare gol, dar și foarte multe realizări în domeniul științei autohtone. A fost mentorul prevestirii și a instalării multor începuturi bune, a fost reprezentantul țării la multe foruri științifice internaționale, inclusiv ratificând cele trei Convenții de la Rio de Janeiro - schimbările climatice, combaterea deșertificării, convenția conservării biodiversității, dar, în primul rând, a fost un om de o mare cumsecădenie, respectat și îndrăgit de toți cei care l-au cunoscut”, a menționat directorul Maria Nedealcov, iar confirmarea este că și timpul din această zi, calm și senin vrea să nu-i tulbure liniștea spre ultimul drum făcut pe acest pământ. Sau, poate este și acesta un semn de mulțumire pentru faptul că s-a realizat foarte multe în domeniul protecției mediului și în menținerea echilibrului ecologic pe acest plai mioritic, dar și în menținerea echilibrului energetic pentru mulți colegi cu care a activat. „Ați lăsat în urmă o mare durere, domnule profesor și v-ați stins ca lumânarea, dându-ne nouă posibilitatea să creștem, să devenim oameni și ați avut un talent neordinar de a ne învăța să iubim cartea, neamul, părinții și pământul. Pentru aceasta vă mulțumim. Avere spirituală care ne-ați lăsat-o ca părinte spiritual o vom păstra-o și purta cu sfințenie, cele 800 de lucrări științifice, ineditele enciclopedii ecologice, iar cei care au trecut botezul din mânuța dumneavoastră și calea spre lumină vor fi întotdeauna alături pentru a realiza acele priorități pe care țara astăzi le înaintează”, a spus directorul IEG.

 

Un mesaj de compasiune și profund regret a exprimat și președintele Partidului Verde Ecologist, Anatolie Prohnițchi. „Ion Dediu, la tot ce s-a relatat acum că a realizat, a obținut, a pus bazele, a fost unul din co-fondatorii Partidul Verde Ecologist „Alianța Verde din Moldova” și a fost în fruntea acestui partid și datorită aportului și meritelor, dânsul este și va fi unul din președinții de onoare, al Partidului Verde. Va rămâne în memoria cetățenilor RM, mediului academic, a partidului nostru ca un om care și-a adus sincer contribuția pentru promova un mediu sănătos, relații sănătoase, lucruri care sunt, pur și simplu, omenești”, a menționat dl Prohnițchi.  

 

Cuvinte de adio au rostit și Tatiana Postolachi, directorul liceului de baștina, Rediul-Mare, Dondușeni, care poarte numele m.c. Ion Dediu, generalul Valetin Dediu, iar colega din primul Parlament, Ludmila Scalnâi, i-a pus la căpătâi Declarația de Independență, semnatarul căreia a fost și regretatul Ion Dediu, dar și un tricolor.

 

În memoria celor care le-a fost tată și bunel, fiicele Corina, Otilia și nepoata Laura au scris  poezia „Iertare”, care, așa cum era scrisă de mână, i-au pus-o în sicriu la picioarele părintelui. I-au pus și o foaie albă și un pix, poate vrea să mai scrie ceva.

 

„Sunt fiica unui bărbat atât de frumos la chip și suflet și cu minte ageră. Îi mulțumesc tatălui meu că m-a învățat un lucru esențial pentru orice ființă omenească. El m-a învățat de mică ca să știu cine sunt eu, identitatea mea și rostul pe pământ. Eu nu mi-am pus niciodată întrebările acestea”, avea să spună fiica Corina Fusu, împărtășind din învățătura tatălui de a nu râvni la nimic ce nu este al tău, cu atât mai mult că nu a pus preț niciodată pe lucrurile materiale. A trăit modest, dar cu certe valori existențiale, înconjurat de elita intelectuală a neamului.

 

De mare bucurie și de mare lucru e să vorbim de bine de cei care au plecat. Nimic parcă rupt din tipare, dar ceea ce a făcut deosebirea, a fost că faptele bune pe care le-a făcut savantul și cetățeanul adevărat al țării sale, Ion Dediu, au fost evocate de oameni care trăiau în sine sentimentul profund al regretului de despărțire de personalitatea care și-a dedicat cu dragoste și pasiune viața științei, mediului, ecologiei și chiar ecologiei sufletului. E cel mai frumos semn de compasiune pe care îl poți lăsa pe fața unei dureri. A plecat cu liniștea și resemnarea pe față, cel puțin, de asta au asigurat chiar fiicele savantului. A plecat fără căință, doar cu jalea înstrăinării de cei care l-au iubit cu adevărat.

 

Da, știm că ne naștem toți cu o datorie de a pleca de aici cândva, dar putea să mai stea, or, în acea lume reușești să ajungi oricând. Și e neînțeles de trist să știi că poți atâtea cuvinte frumoase și de bine să-i spui omului când este în viață, și nu le spui, și vine moartea într-o zi, așa cum e ea, fără vocabular, și te ia sub imperiul ei, iar tu rămâi cu sentimentul neiertării propriei lașități. Și așa mereu. 

 

Ne-am dori să credem, că se va odihni frumos, Acolo, unde merge pentru totdeauna regretatul academician Ion Dediu. O să iernăm fără distinsul Om al Cetății încă și încă un an, o veșnicie. Să răsară lumină lină asupra sa și s-o reverse generos, după cum a fost, și peste noi, cei rămași aici, iar faptele bune pe care le-a făurit să fie treptele line care să-l urce în Împărăția Cerului. 

 

Eugenia Tofan, 

specialist principal, 

Secția management științific și relații externe