Evenimentul este organizat de Institutul Patrimoniului Cultural, în parteneriat cu Academia de Științe a Moldovei; Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, București, România; Institutul Studiul Artelor, Folclor și Etnologie „M. Rylski”; Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice; Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare; Universitatea de Stat din Moldova; Universitatea Pedagogică de Stat din Moldova „Ion Creangă” din Chișinău.

 

Lucrările conferinței au fost inaugurate de dr. hab., Victor Ghilaș, președintele comitetului de organizare, directorul Institutului Patrimoniul Cultural. În numele conducerii IPC, directorul a salutat participanții la acea de a XI-a ediție a Conferinței, organizată în cadrul proiectului științific instituțional, câștigat prin concurs și finanțat de ANCD. În mod deosebit, directorul Ghilaș a salutat oaspeții de peste hotare, care și-au exprimat disponibilitatea de a pune în discuție, împreună cu colegii de la Chișinău, problemele actuale legate de diverse aspecte ale patrimoniului cultural material și imaterial. Dl Victor Ghilaș a ținut să specifice că actuala întrunire științifică se desfășoară între două evenimente de amploare de conotație culturală și științifică: Zilele Europene ale Patrimoniului, desfășurate în septembrie și Ziua Internațională a Științei, care va fi marcată în Republica Moldova pe 9 noiembrie. 

 

Totodată, directorul IPC a precizat că reieșind din tematica ei, conferința și-a propus să creeze o platformă pentru lansarea mai multor idei privind patrimoniul cultural, un spațiu de diseminare a rezultatelor cercetării în domeniul de referință, precum arheologia, etnologia, culturologia, istoria și teoria artelor, dar și în domenii interdiciplinare-adiacente, care ar suscita interes științific și cognitiv atât pentru mediul academic, universitar, cât și pentru întreaga societate. De asemenea, manifestarea reprezintă o oportunitate pentru dezvoltare și cunoaștere mai bună a patrimoniului cultural, pe baza cercetărilor și schimbului de experiență domenială. „Un exemplu de bună practică îl reprezintă și faptul că la conferință sunt prezenți nu doar reprezentanți ai instituțiilor de cercetare, dar și reprezentanții ai universităților, instituțiilor publice, reprezentanți ai societății civile, masteranzi și doctoranzi atât din țară, cât și din străinătate, care, credem, că vor veni cu propuneri, vor oferi soluții și răspunsuri la problemele ce țin de patrimoniul cultural, specifice acestuia, de maximă importanță pentru societatea secolului al XXI-lea”, a punctat directorul Ghilaș, subliniind preocuparea pentru creșterea statutului Conferinței, de a întruni în cadrul lucrărilor ei cercetători din mai multe țări, forul având ca scop și de a cuprinde un spațiu științific de dezbateri mai larg. „Avem obligație morală să facem acest lucru, așa cum predecesorii noștri ne-au transmis o valoroasă moștenire culturală, în primul rând, ai cărei beneficiari, gestionari și responsabili suntem cu toții, urmând să-l studiem și să-l valorizăm”, a mai relevat cercetătorul exprimând opinia că o atare abordare va avea și rezonanțe mult mai ample în societate, va contribui la îmbogățirea și consolidarea spiritului participativ, la stimularea inițiativelor tinerilor, precum și la promovarea unui sistem modern și competitiv de cercetare științifică, preocupat cu studierea problemelor actuale și a celor de perspectivă ale patrimoniului cultural. De asemenea, Domnia Sa a exprimat speranța ca și întrunirea din cadrul ediției curente va contribui la întărirea legăturilor de unitate și de comuniune dintre cercetători, cadre didactice, specialiști în domeniul patrimoniului cultural, dându-le un ulterior și curajos impuls pentru viitoare activități și acțiuni de colaborare.

 

La deschiderea lucrărilor forului științific internațional a participat, cu un cuvânt de salut, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. În numele Prezidiului AȘM, președintele Tighineanu a felicitat participanții cu ocazia deschiderii conferinței, evidențiind caracterul internațional al forului științific, ceea ce îi oferă certitudinea că în cadrul acestuia va avea loc un schimb foarte util de experiență în domeniul valorificării științifice a patrimoniului cultural, național și universal. Președintele AȘM a remarcat și caracterul multidisciplinar al conferinței, remarcând unele referate în care se pune accent pe interdisciplinaritate, forul având în obiectiv și producerea cunoștințelor relevante altor discipline din domeniul socio-umanistic, e.g. istorie, sociologie etc. Președintele Tighineanu a subliniat și un alt aspect important pentru Republica Moldova, în condițiile actuale ale țării noastre, relevând importanța creării unor platforme de interacțiune pentru a iniția și pregăti propuneri de proiecte care ar aduce o finanțare extrabugetară. „Noi toți am pregătit propunerile de proiecte la programele de stat, ele au fost transmise, să vedem rezultatele, dar să nu uităm că sunt programe regionale, programe europene, Orizont 2020, în perspectivă, Orizont Europa și, desigur, este foarte important ca în decursul acestui for de identificat acele punți de colaborare care ne-ar permite să promovăm propuneri comune de proiecte. O finanțare mai consistentă este necesară pentru dezvoltarea în continuare a cercetării științifice, atragerea tinerilor în cercetare, soluționarea problemelor ce țin de restaurarea monumentelor istorice și culturale etc.”, a punctat academicianul, mulțumind organizatorilor acestui amplu eveniment, în primul rând, directorului Institutului Patrimoniului Cultural, dar și echipei sale care a reușit să organizeze la un nivel înalt acest for. Președintele AȘM a urat succese conferinței, iar oaspeților le-a dorit o ședere plăcută la Chișinău. 

 

Startul comunicărilor științifice în plen a fost dat de m.c. Mariana Șlapac, cercetător științific principal în cadrul Institutului Patrimoniul Cultural. În comunicarea sa „Enigma cetății de piatră de la Orheiul Vechi”, Dr.hab. Mariana Șlapac s-a referit la o fortificație foarte interesantă din spațiul Moldovei istorice, mai exact fiind vorba de citadela de la Orheiul Vechi, de fapt, Cetatea de Piatră de la Orheiul Vechi, în interiorul căreia a existat o construcție enigmatică. „Până în prezent, cercetătorii se gândesc, ce a fost acolo, nu se știe precis. Cineva zice că a fost un Palat al Părcălabilor, altcineva spune că era o construcție tătaro-mongolă. Deci, sunt diferite versiuni și am încercat totuși să argumentez prin diferite metode să dezleg acest mister. Cred, totuși, că este vorba de o construcție realizată de tătari, în special fiind vorba de un fel de mănăstire a derveșilor care se numea Hanaca în care trăiau derveșii, este o construcție anterioară Cetății de Piatră”, a menționat cercetătoarea, precizând că această ipoteză a mai fost prezentată și în cadrul unei conferințe științifice la Kiev, informația prezentând interes major pentru participanți.

 

În cadrul ședinței plenare, dr. Alexandru Levinschi, Institutul patrimoniului Cultural, Adrian Mustață, Chișinău a conferențiat la tema „Un lot de topoare de fier caracteristice culturii geților din sec. VI-IV î. Hr.”, iar dr. hab., Victor Ghilaș a susținut comunicarea „Condiția muzicii din RSS Moldovenească în primele decenii postbelice. Privire retrospectivă”. 

 

Dl  Eugen Nicolae, directorul Institutului de Arheologie din București, instituție parteneră în organizarea evenimentului, a menționat că a ajuns în această poziție după aproape un sfert de veac de colaborări în dezvoltare cu instituțiile de la Chișinău, în acest caz, cu Institutului Patrimoniul Cultural. Tot de la București au venit și alți colegi din institut cu comunicări din diverse epoci, dar au fost prezenți  colaboratori de la alte muzee România. Subliniind importanța Conferinței, directorul Eugen Nicolae a declarat că este o conferință care prilejuiește o întâlnire a specialiștilor din spații destul de diferite ca limbă de expresie, românesc, european, dar și Ucraina, Rusia. „Este un loc foarte bun de întâlnire a diverselor școli sau centre de studii, a schimba părerea, a stabili contacte. În ziua de astăzi este foarte important să ai un loc bun pentru a stabili colaborări și a colabora rapid. Din punctul acesta de vedere, conferința are un specific și o importanță deosebită”, a afirmat colegul român. Cu referire la comunicarea pe care o va prezenta, cercetătorul de la București a ținut să specifice că lucrează aproape cu un sfert de veac cu material din Republica Moldova și în colaborare cu colegii de aici. Astfel, în comunicarea sa, care va fi susținută în cadrul secțiunilor, directorul Eugen Nicolae va vorbi despre un decor vechi moldovenesc, „atât de vechi că provine dinainte de formarea statului din zona orientală, apoi s-a dezvoltat în cultura moldovenească pentru a dispărea. Pe scurt, este o dovadă de prezență românească înainte de formarea Moldovei aici, și de o anumită continuitate culturală, în primul rând, aici, ceva destul de deosebit pentru istorie și arheologie”.

 

Comunicările științifice vor continua și în ziua a doua de conferință și vor fi structurate în XII secțiuni: Argeologie preistorică și tracologie; Arheologie antică și medievală; Conservare, valorificare și promovare; Tradiție și inovație în cultura populară; Arte plastice; Arte audiovizuale ș.a.   

 

Evenimentul include, de asemenea, prezentarea revistelor științifice:

Revista Filologică, redactor-șef dr. hab., Oleg Levițchi;

Revista Arta, redactor-șef dr. hab., Mariana Șlapac;

Revista de Etnologie și Culturologie, redactor-șef dr. Svetlana Procop.

 

Eugenia Tofan, 

specialist principal, 

Secția Management Științific și Relații Externe