Membrul corespondent Nicolae Balaur este unul din cei mai prodigioși savanţi biologi din domeniul fiziologiei şi biochimiei plantelor. Realizările sale ştiinţifice au pus baza fondării unei noi direcţii la intersecţia fiziologiei și biochimiei plantelor – bioenergetica. 

Nicolae Balaur s-a născut la 17 octombrie 1939 în satul Buţeni, judeţul Lăpuşna (actualmente raionul Hâncești), într-o familie de ţărani. Anii de copilărie i-au fost marcați de timpurile de restriște a  celui de-al doilea Războiului Mondial şi ai foametei. Absolveşte şase clase în şcoala din satul natal, iar în 1951, la vârsta de doar 12 ani pleacă cu părinţii în Rusia. Revenind la baştină, după absolvirea şcolii medii din or. Hânceşti în 1958, susține cu succes examenele de admitere la Universitatea de Stat din Chişinău şi este înmatriculat la Facultatea de biologie. Pasiunea de acest domeniu, în deosebi față de fiziologia plantelor, îl marchează pe viață și îi determină direcția de activitate  și destinul ca om de știință. 

După absolvirea facultăţii în 1963 este recrutat pentru un an în serviciul militar. La sfârşitul anului 1964 este angajat la Grădina Botanică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.  După un an de activitate în funcţie de laborant superior, este repartizat la doctorantura cu destinație special la Institutul de Fiziologie a Plantelor „K. A. Timireazev” al Academiei de Ştiinţe a ex-URSS, Moscova. Sub conducerea știinţifică a profesorului universitar A. A. Şahov, care îi serveşte de-a lungul vieţii drept model de corectitudine şi dăruire plenară cauzei ştiinţei, iniţiază un set de cercetări de  pionierat, consacrate determinării influenţei componentelor spectrului luminii asupra ultrastructurii cloroplastelor şi mitocondriilor. În urma acestor cercetări a fost stabilită influenţa luminii asupra ultrastructurii mitocondriilor, fapt care nu se cunoştea până la aceste studii, precum și legităţile modificării ultrastructurii mitocondriilor în funcţie de nivelul de dezvoltare a sistemului membranar al cloroplastelor şi de spectrul luminii. 

 

Pentru prima data a fost demonstrată compensaţia reciprocă a funcţiei energetice între mitocondrii şi cloroplaste în asigurarea cu energie pe parcursul morfogenezei lor. Acest fenomen a fost evidențiat mai târziu  şi pentru acţiunea factorilor nefavorabili de temperatură asupra plantelor (la temperaturi scăzute mai active sunt  mitocondriile, iar la cele ridicate – cloroplastele). În baza rezultatelor ob’inute conceptualizează fenomenul sinergismului fototermic în creşterea şi dezvoltarea plantelor; fenomenul fotoinducerii biosintezei α– amilazei în seminţele de grâu fără embrion şi altele. Încă în anii ’80 ai secolului trecut, în urma studierii fenomenelor bioenergetice la plante, înaintează o ipoteză, conform căreia funcţia de reglare a eficienţei energetice a mitocondriilor se efectuează prin radicalii liberi. Experienţele, cu utilizarea ubichinonei-9, care sub acţiunea razelor ultraviolete iniţiază formarea radicalilor liberi, au demonstrat posibilitatea sporirii potenţialului membranar al mitocondriilor, precum şi al indicilor procesului de producţie la hibrizii de porumb vulnerabili la secetă.

Rezultatelor ştiinţifice privind studierea energeticii procesului de producţie au condus la formularea şi înaintarea unui nou concept privitor reglarea metabolismului energetic, în baza căruia în anul 1993 a fost susţinută cu succes teza de doctor habilitat în științe biologie „Metabolismul energetic în coraport cu productivitatea şi rezistenţa plantelor la temperaturi nefavorabile”. Ca rezultat al studiului complex al metabolismului energetic la diverse specii de plante, cu aplicarea celor mai desăvârșite metode  de studiu (electroforetice, cromatografice, spectrofotometrice etc.), a fost evidenţiat un nou principiu ştiinţific, conform căruia procesul de producţie al plantelor este direct cuplat cu nivelul de disipare a energiei. 

 

Pentru realizări impresionante în cercetare și pregătirea cadrelor tinere de înaltă calificare în anul 1997 i se conferă titlul științifico-didactic de profesor universitar. Iar în anul 2000, pentru contribuţie considerabilă în dezvoltarea fiziologiei şi biochimiei plantelor, și fundamentarea unei direcții noi a bioenergeticii plantelor, doctorul habilitat, profesorul universitar Nicolae Balaur, a fost ales de comunitatea ştiinţifică a ţării în calitate de membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

De o importanţă deosebită sunt generalizările sale de ultimă oră la nivel de  descoperire ştiinţifică, privind specificul manifestării fotorespiraţiei la diverse specii de plante cu diferit tip de fotosinteză (aviz BB-155 din 11.11.2009). Esenţa acestei realizări constă în revelarea a două căi de asimilare a CO2 şi a metabolismului carbonului în procesul fotosintezei la plantele cu tipul  C3 de fotosinteză: unul stabilit în frunze şi altul – în organele de reproducere. S-a confirmat, că organele de reproducere la speciile de plante cu tipul de fotosinteză C3 nu înregistrează  fotorespiraţia aparentă, iar cinetica schimbului de CO2 este asemănătoare frunzei și paniculului de porumb (plante C4). În premieră s-a demonstrat, că punctul de compensaţie a spicului se stabileşte în baza dioxidului de carbon eliminat în procesul de respiraţie tipică (la întuneric). 

Concepțiile, ipotezele de lucru elaborate de dr. habilitat Nicolae Balaur au fundamentat direcțiile de cercetare a laboratorului Bioenergetică, în fruntea căruia s-a aflat 36 de ani, și în baza căruia au fost executate cu succes  mai multe proiecte instituționale, bilaterale și internaționale.

 

Grație calităților profesionale înalte, aptitudinilor manageriale,  membrul corespondent N. Balaur,  timp de 7 ani a realizat  funcția de director adjunct pe probleme de știință în domeniul fiziologiei și biochimiei plantelor al  Institutului de Fiziologie şi Biochimie a Plantelor (actualmente Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor). O perioadă îndelungată a activat în calitate de secretar ştiinţific responsabil al revistei ştiinţifice Известия АН МССР, серия биологических и химических наук. 

Rezultatele activităţii ştiinţifice obținute pe parcursul celor 55 de  ani de cercetare s-au materializat în cca 270 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 6 monografii, 14 brevete de invenţie.  Activitatea inovațională a fost apreciată cu Medalia de Aur „Salon international des inventions”, Medalia de Bronz  la Expoziţia internaţională specializată „Infoinvent”. Lucrările fundamentale „Энергетика биосинтеза - растительная клетка” (1991) şi  „Отногенетическая  адаптация энергообмена растений” (1989) s-au implementat ca material didactic pentru studenții instituțiilor superioare de învățământ la profilul biologie. 

Pe parcursul anilor a fost membru al Federaţiei Societăţilor Europene de Biologie a Plantelor, vicepreşedinte  al Societăţii  de Fiziologie şi Biochimie vegetală din Republica Moldova.

Sub conducea m. cor. N. Balaur au fost realizate și susținute 5 teze de doctor în biologie. Este membru al Seminarului științific de profil 164.02. Fiziologie vegetală și 163.02. Biochimie din cadrul  IGFPP, membru al Consiliului Științific al IGFPP, membru al Comitetului științific al Conferinței științifice internaționale “Genetica, fiziologia şi ameliorarea plantelor” și Simpozionului științific “Biotehnologii avansate – realizări și perspective”. 

Pentru realizările marcante în domeniul fiziologiei și biochimiei plantelor a fost destins cu Diploma de Onoare a Prezidiului AŞM; Diploma de Recunoştinţă a Prezidiului AŞM, Medalia „Nicolae Milescu Spătarul” (2017).