La 26 septembrie curent, Secția Științe Exacte și Inginerești a Academiei de Științe a Moldovei, sub conducerea vicepreședintelui m.c. dr. hab., prof. univ. Svetlana Cojocaru, a organizat prelegerea publică cu genericul „Modelul informațional al științei și posibilitățile analizei cantitative”. Prelegerea a fost susținută de m.c. al AȘM, dr. hab., prof. univ. Alexandru Dicusar, expert în domeniul scientometriei și istoriei științei.

În debutul evenimentului, academicianul Ion Tighineanu, președinte al AȘM, a salutat această frumoasă inițiativă a Secției Științe Exacte și Inginerești de a face cunoscut mediul științific și cel decizional cu unele aspecte cantitative în domeniul științei, aspecte care permit pronosticarea și monitorizarea eficientă a dezvoltării științei în Republica Moldova.

În cadrul prelegerii publice, m.c. Alexandru Dicusar a prezentat câteva posibilități de manifestare ale științei. „Știința reprezintă un sistem bazat pe autoorganizare, dezvoltarea căreia este dirijată prin fluxurile informaționale. Mediul include o totalitate de factori care pot favoriza sau defavoriza dezvoltarea științei într-o anumită societate, însă acest mediu nu poate impune evoluția științei într-o direcție organică străină, lipsită de sens. În acest sens, revistele științifice devin fluxuri informaționale calitative recunoscute la nivel național și internațional”, a punctat m.c. Alexandru Dicusar.

Promotori ai modelului informațional al științei se consideră Eugene Eli Garfield (1925–2017), fondator al Institutului Informației Științifice,Derek John de Solla Price (1922–1983), studiul căruia „Little Science, Big Science” publicat în anul 1963 a pus bazele scientometriei – domeniul care studiază știința prin metode cantitative, și Vasili Nalimov (1910–1997), cel care a introdus în circuitul științific termenul de „scientometrie”.

M.c. Alexandru Dicusar a expus în termeni expliciți informația cu referire la bazele de date ale revistelor științifice, subliniind cele mai importante, a vorbit despre metricile revistelor științifice (noțiuni cunoscute ca IF, H, SJR, Q), a caracterizat succint unele reviste științifice din lume („Nature”, „Physical Review B”,„Romanian Report on Physics”, „Journal of Optoelectronics and Advanced Materials” etc.),a examinat aportul mai multor țări în dezvoltarea științei (SUA, China, Marea Britanie, România, Germania), Republica Moldova poziționându-se în acest context pe locul 101.

Cele mai importante baze de date la etapa actuală sunt Web of Science – care examinează cca 12000 de reviste științifice, Scopus – supune examinării peste 22000 de reviste științifice, și Google Scholar – care analizează mai bine de 150000 de reviste. Pe lângă cele mai importante baze de date, există o serie de baze regionale, cum ar fi, de exemplu, baza de date chineză a revistelor științifice.
Pentru Republica Moldova, în baze de date importante au fost acceptate revistele„Surface Engineering and Applied Electrochemistry” –prima revistă din țară inclusă în baza de date Web of Science (Thomson Reutres), „Stratum Plus”, „Chemistry Journal of Moldova”, „Buletinul Academiei de Științe a Moldovei, Seria Matematica”, „Revista Arheologică” ș.a.

De asemenea, raportorul a realizat caracteristica Republicii Moldova în funcție de domeniile științifice și prioritatea articolelor publicate în mai multe reviste. Per ansamblu, Republica Moldova se situează pe poziții destul de solide, acumulând în mediu cca 7,82 citări per articol, în acest context fiind supuse examinării 5948 de documente.

Având în vedere informațiile furnizate de m.c. A. Dicusar în cadrul prelegerii, devine posibilă elaborarea portretului individual al cercetătorului, ceea ce a și fost efectuat de raportor, care a prezentat datele privind activitatea dr. hab. Mihai Macovei și a dr. hab. Denis Nica. Un asemenea „portret” este foarte eficient în prezentarea activității științifice a cercetătorilor din diferite domenii și instituții, criteriile cantitative utilizate devenind un suport temeinic la elaborarea rapoartelor atât individuale cât și a organizațiilor din domeniul cercetare-inovare, la realizarea unor studii comparative, elaborarea clasamentului cercetătorilor autohtoni.

Discuții aprinse a inițiat segmentul susținut de raportor ce vizează corelarea și interdependența proceselor social-economice din țară și dezvoltarea științei, mai ales problema finanțării științei și a sectorului de cercetare-inovare din Republica Moldova în comparație cu țările din spațiul CSI și țările occidentale. Totodată, au fost expuse informații și comentarii cu referire la rolul organizațiilor internaționale în soluționarea problemelor globale ale societății, știința și tehnologiile determinând gradul de dezvoltare al unei țări și civilizației în ansamblu.

Prelegerea m.c. Alexandru Dicusar a contribuit la desfășurarea unor discuții constructive, generând ferma convingere că asemenea lecții publice și dezbateri sunt absolut necesare pentru comunitatea științifică, instituțiile din domeniul cercetare-inovare, ministerele și agențiile preocupate de monitorizarea procesului de educație, cercetare și inovare, de elaborarea și implementarea politicilor în domeniul științei.

Mai multe detalii privind prelegerea publică „Modelul informațional al științei și posibilitățile analizei cantitative” susținută de m.c. al AȘM Alexandru Discusar, pot fi accesate la link-ul https://www.youtube.com/watch?v=KXn7SfUfxPM.

Liliana Condraticova