Cine nu-şi aminteşte din dulcea copilărie de o mîncare gustoasă şi aromată, pregătită în special iarna de mama sau bunica, ca năutul, plantă ce se dezvoltă bine în centrul şi în sudul republicii. Iar cînd pe de asupra i se mai punea şi cîte o bucată de carne era un adevărat deliciu. Aceste bucate nu lipseau nici de pe mesele de sărbătoare (nunţi, hramuri etc.) şi de pomenire a celor trecuţi în lumea celor drepţi. Dar odată cu colectivizarea gospodăriilor ţărăneşti şi specializarea lor în anumite culturi agricole, năutul aproape că a dispărut de pe piaţa agricolă – s-a mai păstrat doar pe loturile de lîngă casă şi în parcele individuale.
Savanţii Institutului de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al A.Ş.M. şi-au propus drept scop de a reconsidera importanţa şi locul culturilor leguminoase ( a nu confunda cu culturile legumicole: n.n.) ca năutul, lintea, bobul, latirul etc. în alimentaţia populaţiei, iniţiind acum 14 ani cercetări în cadrul Laboratorului genetica şi ameliorarea culturilor leguminoase, condus de dr. hab. în biologie Valentin Celac, membru al Academiei Internaţionale de Ştiinţe Ecologice şi Protecţie Vitală a ONU cu sediul în Rusia.
Iniţiind un dialog la temă cu acest savant, îţi va vorbi foarte inspirat despre năut, va aminti că cultura se cultivă încă din antichitate în scopuri culinare şi că are o mare importanţă economică şi socială graţie conţinutului înalt de proteine în boabe (20,1-32,4%), ceea ce constituie de 2,5 ori mai mult decît la grîu, porumb etc. (8-15%) sau de 2 ori mai mult decît în carne (14,5-21%), ouă (11,9%) şi peşte (15,3%). Boabele de năut au, de asemenea, un conţinut înalt de amidon (46,4-47,9%) care este folosit de organismul uman ca sursă de energie.
Generalizînd importanţa acestei culturi, vom specifica că năutul este o sursă ieftină pentru producerea proteinei vegetale necesară pentru tot ce este viu. În boabele lui se conţin mult fosfor, potasiu, magneziu şi alte microelemente, vitaminele B1, B2, C etc., chiar şi ulei – 4,1-7,2% , deci la pregătirea năutului adăugăm puţine grăsimi.
Asortimentul de produse, obţinute în baza năutului este destul de variat. Făina de năut, bogată în proteine, se utilizează în industria alimentară la fabricarea biscuiţilor, ciocolatei, cafelei. Năutul folosit în alimentaţie prezintă o importanţă esenţială pentru ocrotirea sănătăţii şi a majorării potenţialului fizic şi intelectual al societăţii.
În baza acestei culturi se poate de organizat o industrie alimentară profitabilă. De exemplu, la un leu, investit la producerea năutului, obţinem 2 lei, indice cu mult mai superior decît la culturile legumicole.
Ţinînd cont de toate aceste avantaje, cercetătorii de la Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al A.Ş.M., în cooperare cu colegii lor de la Institutul de Tehnologii Alimentare, au iniţiat şi realizat pe parcursul a doi ani un proiect de transfer tehnologic cu tema Implementarea tehnologiilor de cultivare a soiurilor noi de năut şi de fabricare a conservelor din acest produs în Republica Moldova, dirijat de dr. hab, Valentin Celac. Conform obiectivelor, pe care şi le-au trasat participanţii la proiect, au implementat 2 soiuri noi de năut Ichel şi Botna în două gospodării din raionul Criuleni. În anul 2006, bunăoară, în s. Coşerniţa a fost semănat soiul Ichel pe 0,5 ha şi s-a obţinut roadă de 16,2 q/ha. În anul următor 2007 de pe 1 ha din s. Coşniţa, însămînţat cu soiul Botna, a fost recoltat 14,7 q. de această producţie preţioasă. Boabele soiurilor sunt de calitate superioară, timpurii, rezistente la boli şi dăunători.
În 2007 s-au reprodus seminţe încă pentru 30 ha, iar Institutului de Tehnologii Alimentare i s-au repartizat primele 120 kg de boabe pentru fabricarea experimentală a 500 borcane de conserve din năut. În acest scop i s-a propus tehnologia de fabricare a conservelor – „Năut cu legume” şi „Năut cu carne”. Actualmente aceste produse sunt prezentate la expoziţii şi supuse degustărilor pentru a le aprecia şi a le introduce în producerea industrială din ţară. Conform calculelor preventive, rentabilitatea fabricării lor constituie circa 20%.
Cultura năutului are o mare importanţă agrotehnică, dat fiind faptul că este rezistent la secetă, poate fi cultivat mecanizat şi are capacitatea, ca şi alte plante leguminoase, de a ameliora solul, a-i îmbunătăţi proprietăţile lui fizice şi chimice, îmbogăţindu-l cu azot.
Elaborările proiectului au fost prezentate la Saloanele Internaţionale de Invenţii, Cercetări şi Transfer Tehnologic (Chişinău, Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca) şi apreciate cu 9 Diplome de Excelenţă, 3 medalii de aur, 3 medalii de argint, 1 de bronz şi cu Premiul Mare Cupa de Aur şi alte 2 trofee. Biologului moldovean Valentin Celac i s-a înmînat Certificatul de Membru de Onoare al Forului Inovatorilor Români.
Savantul Valentin Celac la 26 februarie îşi va sărbători ziua sa de naştere. Este în plină forţă, avînd în palmaresul său circa 300 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 8 monografii, 20 brevete de invenţie, 20 soiuri de culturi leguminoase, printre care şi 3 de năut. La mai mult şi la mai mare dle academician!
Relaţii la telefoanele: Agenţia pentru inovare şi transfer tehnologic a A.Ş.M. – 54-74-32, 54-63-82.
Tatiana Rotaru |
