Transfer tehnologic – 25. Purici negri şi albaştri, şi, voi, gîndaci lucioşi, jos, jos – cu toţii la respect!

2008-02-14

Pe an ce trece în Republica Moldova se extind suprafeţele cu rapiţă de toamnă, destinate fabricării uleiului şi a biomotorinei. Pe parcursul vegetaţiei rapiţa este atacată de un şir de boli (putregaiul bacterian al verzei, putregaiul negru al rădăcinilor, mana verzei, înnegrirea şi putrezirea plantulelor, alternarioza, putregaiul alb) şi de circa 40 de specii de vătămători, care reduc suficient recolta (pînă la 30-40%) şi diminuează calitatea producţiei. Mai frecvent sunt depistaţi viermii-sîrmă ce atacă seminţele şi plantulele; gărgăriţa frunzelor şi gărgăriţa galicolă a verzei, gîndacul lucios al rapiţei, păduchele cenuşiu al verzei, puricele negru şi albastru al verzei.

Puricii Phyllotreta (puricele negru şi albastru al verzei), gîndacul lucios al rapiţei Meligethes aenus F. şi viespea rapiţei Athalia rosaese sunt consideraţi ca dăunători principali în semănăturile rapiţei de toamnă. Puricii rod epiderma şi parenchimul frunzelor sub formă de perforări circulare, în special, pe marginile limbului, la un atac puternic adesea frunzele se usucă. Gîndacul lucios atacă bobocii florali, se hrănesc cu polen şi nectar din flori, ceea ce conduce la sterilitatea şi căderea florilor. Imago şi larvele păduchelui cenuşiu al verzei Brevicoryne brassicae L. înţeapă şi sug seva din frunze şi lăstari. În rezultat, plantele stagnează în creştere, frunzele şi florile se îngălbenesc, apoi se usucă. Larvele gîndacilor pocnitori (viermele-sîrmă) rod seminţele germinate, rădăcina sau coletul plantulelor. Plantele vătămate, desigur, că pier. După cum v-aţi convins, marea armată de vătămători atacă şi nimiceşte tot ce-i viu în plantaţia verde de rapiţă de toamnă.

Reieşind din această situaţie alarmantă, un grup de cercetători de la Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” şi-a propus să soluţioneze problema în cadrul proiectului de transfer tehnologic Perfecţionarea procedeelor de protecţie a rapiţei de toamnă de boli şi dăunători, condus de dr. Demian Carastan, şef de laborator. Echipa de realizare a proiectului şi-a preconizat drept obiective elaborarea, verificarea şi integrarea mijloacelor de protecţie a rapiţei, care să asigure obţinerea unei recolte stabile, sănătoase, concomitent nepoluînd mediul. Lucrările de testare a unor pesticide selective în schema de protecţie a plantei s-au realizat pe soiul Lider, semănat la 10-11 septembrie 2007 pe 20 ha din lotul experimental al institutului.

Pregătirea semănăturii de rapiţă a inclus recoltarea grîului de toamnă (cultura premergătoare), iar după acest proces - mărunţirea prin discuri cu grape a resturilor vegetale. S-au efectuat circa 260 de analize chimice ale solului pentru aprecierea fertilităţii lui şi s-au încorporat îngrăşăminte minerale complexe N120 P90 K60 (substanţă activă) – 0,36 t/ha de salpetru de amoniu, 0,45 t/ha de superfosfat şi 0,15 t/ha clorură de potasiu. Arătura de toamnă, cu adîncimea de 20-25 cm, a contribuit la încorporarea îngrăşămintelor minerale, resturilor vegetale şi la păstrarea umidităţii din sol. Pregătirea patului germinativ s-a efectuat în ajunul semănatului cu cultivatorul superficial, ce nu răscoleşte solul, asigură doar afînarea lui pînă la adîncimea de 2-3 cm, la care şi se încorporează sămînţa în sol. Prin metoda de sondaj a solului s-a determinat numărul de dăunători - gradul de nocivitate a larvelor şi gîndacilor din familia Elateridae şi Tenebrionidae a fost la nivel de 7-10 exemplare la 1 m2 cu o răspîndire destul de uniformă.

Conform proiectului de transfer tehnologic, a fost stabilită norma de semănat la nivel de 7,0 kg/ha sau 120-130 seminţe la 1m2. În scopul de a evita afectarea cu boli toate seminţele au fost tratate cu fungicidul Vitavax 200 FF cu doză de 2,5 l/t.

Lotul destinat rapiţei a fost împărţit în fîşii experimentale şi pe fiecare din ele s-au încorporat seminţe tratate cu cîte un fel din insecticidele: Modesto FS 480 - 12,5 l/t, Cinuc 25 FS - 2,0 l/t, Gaucho - 1050 g/100 kg, Signal - 2,5 l/t, iar pe o fîşie s-au utilizat seminţe netratate cu insecticid. După semănat s-au făcut observaţii pe cîmp. Plantulele de rapiţa de toamnă s-au dezvoltat bine şi au format rozeta din 6-8 frunze cu densitatea optimă. Pentru combaterea buruienilor cîmpul a fost tratat cu erbicidul Chlomex 480 EC - 2,0 kg/ha.

Pe fîşia, în care s-au utilizat seminţe netratate cu insecticid, la apariţia a 3-4 frunze pe tulpina de rapiţă au fost depistate larvele viespii cu densitatea numerică de 2-3 indivizi şi larvele gărgăriţei frunzelor cu densitatea numerică de 5-6 indivizi la o plantă, ceea ce a depăşit pragul economic de nocivitate. Astfel, semănătura a fost tratată cu insecticidul Diazinon 60 EC cu norma de consum a soluţiei de 300 l/ha, iar după 7 zile din nou s-a făcut evidenţa dăunătorilor. S-a constatat că eficacitatea insecticidului a fost de 89,5%. Rezultatul este destul de bun.

Relaţii la telefoanele: Agenţia pentru inovare şi transfer tehnologic a A.Ş.M. – 54-74-32, 54-63-82.

Tatiana Rotaru