Ce înseamnă o astfel de livadă, deocamdată ştiu cu exactitate doar specialiştii din domeniu. Dar cu unele explicaţii venim astăzi în cadrul acestei rubrici, care i-ar familiariza şi pe cititorii de rînd în acest sens. Pentru prima dată, în anul 2004, savanţii din cadrul Institutului de Cercetări pentru Pomicultură, în baza cercetărilor iniţiate şi a rezultatelor obţinute, au sădit o livadă devirozată cu o suprafaţă de 3 ha. Aceasta înseamnă cu puieţii de măr au fost lipsiţi de viruşii patogeni care provoacă diverse boli la plante. Un măr cules dintr-un pom devirozat, spun specialiştii, este frumos, atractiv, dar principalul e un produs mai sănătos, dat fiind reducerea numărului de tratamente chimice a plantaţiei.

Implementarea proiectului de transfer tehnologic cu titlul „Menţinerea, diversificarea, utilizarea genofondului pomicol şi crearea plantaţiilor-mamă de ramuri altoi libere de viroze pentru pepinierele din RM”, condus de dr. hab. Mihail Rapcea, directorul Institutului de Cercetări pentru Pomicultură, a permis de a extinde această livadă cu încă 4 ha. Pînă în anul 2010 livada devirozată va constitui la vreo 20 ha. Astfel, la etapa actuală această instituţie ştiinţifică a efectuat deja lucrările iniţiale de înfiinţare a livezilor-bază de ramuri altoi pentru pepiniera sa nucleu din majoritatea speciilor şi soiurilor omologate. Conform Concepţiei dezvoltării pomiculturii Republicii Moldova pînă în anul 2020, deja din anul 2010 pepinierele din ţară vor trece la producerea materialului săditor certificat.

Realizarea proiectului de transfer tehnologic pe parcursul ultimilor doi ani a permis obţinerea pomilor altoiţi devirozaţi din soiurile omologate de măr, prun, cireş şi vişin, efectuarea altoirii cu soiurile devirozate şi omologate; plantarea livezilor de ramuri altoi de măr şi prun în scopul implementării soiurilor devirozate în plantaţiile pomicole pentru producerea fructelor; menţinerea în condiţii optimale a genofondului pomicol; introducerea de noi soiuri în colecţii şi microculturile de concurs din selecţia mondială şi autohtonă; prezentarea Comisiei de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante a noi soiuri din speciile pomicole omologare pentru Republica Moldova; devirozarea soiurilor noi şi implementarea lor în plantaţiile de ramuri altoi pentru producerea materialului săditor certificat.

Cercetările efectuate la Institutul de Cercetări pentru Pomicultură în scopul creării plantaţiei-bază de pomi din soiurile devirozate se deosebesc prin originalitate, nivelul înalt ştiinţifico-practic, realizate şi prin intermediul împrumutului de la Banca Mondială cu aplicarea metodelor biochimice contemporane, testului ELISA-analiza imunoenzimatică, imunomicroscopiei electronice, metodelor biotehnologice de multiplicare şi a termoterapiei. Efectul economic al implementării sistemului de producere a materialului săditor devirozat în pepinieră pentru toate cele patru specii pomicole, incluse în proiect, se cifrează în mediu la 67,4 mii lei/ha (269,6 mii lei total).

Participanţii la proiect s-au convins că implementarea materialului săditor devirozat în plantaţiile pomicole pentru producţia de fructe sporeşte eficienţa economică a livezilor: efectul doar de la obţinerea sporului în recoltă şi reducerea numărului de tratamente chimice la o unitate de suprafaţă pentru cele patru specii constituie în mediu cu 4725 lei/ha mai mult.

Alte avantaje ale implementării materialului săditor devirozat: creşterea cu 20-30% a ponderii de prindere a altoirilor în pepinieră; adaptivitatea sporită a pomilor în condiţiile R.M.; facilitarea creării plantaţiilor intensive şi superintensive; intrarea mai timpurie pe rod a pomilor; obţinerea recoltelor sporite cu 20-25% faţă de prototipul existent; micşorarea cheltuielilor de producţie; longevitatea sporită a pomilor şi plantaţiilor de producţie; obţinerea producţiei de fructe de înaltă calitate şi competitivă pe piaţă.

Ce se mai poate de spus după specificarea a atîtor avantaje în favoarea creării livezilor devirozate? Nimic mai mult, decît, să-i numim pe executorii proiectului de transfer tehnologic, care muncesc cu inspiraţie astăzi pentru progresul ştiinţific şi economic de mîne: Mihail Rapcea, Ilie Donică, Victor Bucarciuc, Iurie Calaşean, Radu Cozmic, Ecaterina Ceban, Alexei Juraveli, Veaceslav Mîndra, Eufrosinia Zemcic, Alexandru Cerneţ, Vasile Luchiţa, Valeriu Cojocarenco, Valeriu Prodaniuc, Galina Covalenco, Natalia Colibaba, Lucia Rubeco, Ala Ivanov, Andrei Panfilov.

Noi succese, la mai mult şi la mai mare!

Relaţii la telefoanele: Agenţia pentru inovare şi transfer tehnologic a A.Ş.M. – 54-74-32, 54-63-82.

Tatiana Rotaru