Mulţi dintre cititori au fost martori vara, cînd înainte de ploaie, unii nori sunt străpunşi cu rachete şi împrăştiaţi de serviciile speciale. În rezultat suntem salvaţi de ploaie cu grindină, dar uneori, se întămplă, nici rachetele nu ajută – fie că au întîrziat cu lansarea lor, fie că din alte pricine. Care e problema? Savanţii de la Institutul de Inginerie Electronică şi Tehnologii Industriale al A.Ş.M. au hotărît să soluţioneze această problemă în cadrul unui proiect de doi ani cu tema Implementarea tehnologiei de laborator pentru evaluarea randamentului reagentului pirotehnic, folosit în lucrările de influenţă activă asupra proceselor hidrometeorologice. Proiectul este condus de dr. Efim Zasaviţchi, cercetător ştiinţific superior din institutul nominalizat.
Ca să fim mai expliciţi, venim cu alte detalii. Presupunem, că un lot cu rachete antigrindină, să zicem 1000 de unităţi, importate din Rusia, se păstrează la un depozit al Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice din R.M. Cu timpul compoziţia lor pirotehnică se schimbă, deci, şi eficienţa scade. Ca să ştim cu exactitate cîte rachete sunt necesare pentru „însămînţărea” norului cu pericol de grindină, dat fiind parametrii lor scăzuţi cu trecerea timpului, ele trebuie testate. Acest control în prezent se realizează de două ori pe an în Rusia. O testare ajunge la vreo 10.000 de dolari. După cum vedeţi, afacerea ne costă bani grei!
Proiectul şi-a stipulat drept scop elaborarea tehnologiei de control operativ şi exact al reagentului activ (iodură de argint) şi de realizat aceste testări la noi, în interiorul ţării, şi nu de plimbat rachetele încolo-încoace şi încă pe valută forte. În prezent se creează un laborator special, dotat cu aparatajul necesar pentru executarea testărilor de acest fel. Astfel, vor fi determinate cu precizie numărul necesar de rachete antigrindină în lucrările de influenţă activă asupra proceselor hidrometeorologice, care vor asigura un înalt grad de protecţie a culturilor agricole. Apropo, preţul unei rachete importate din Rusia, luînd în consideraţie cheltuielile de transport, taxele vamale etc., constituie circa 350 de dolari. Deci, ele trebuie aplicate anume cîte trebuie: nici mai multe, nici mai puţine.
Obiectivele proiectului se realizează prin intermediul modelării în laborator a condiţiilor similare cu cele existente în norii cu pericol de grindină. Din a. 2006 au început, de asemenea, lucrările de asamblare a rachetelor pe loc, la Chişinău, din piese aduse din Rusia şi parţial produse la întreprinderea „Topaz- Saliut”. Deci, preţul unei rachete e în scădere. În schimb cota parte a pieselor moldoveneşti utilizate la asamblare e în creştere. Cu timpul, spun inginerii, se vor învăţa singuri să producă rachetele antigrindină. De viitor ţine şi producerea pe loc a compoziţiei pirotehnice – în acest sens se vor descurca fără probleme specialiştii noştri chimişti. La etapa actuală, însă, în laborator se fac cercetări vizînd testarea operativă a calităţii acestor reagenţi.
Din echipa de realizare a proiectului fac parte savanţii: acad. Dumitru Ghiţu, directorul Institutului de Inginerie Electronică şi Tehnologii Industriale al A.Ş.M., Daniil Caraghenov, inginer coordonator, Anatolie Şeptiţchi, tehnician sudor, un veritabil as în lucrările cu metal – toţi din cadrul institutului nominalizat; Ion Garaba, directorul Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice din Republica Moldova, şi dr. Eugen Potapov, colaborator al aceluiaşi serviciu, dr. hab. Nicolai Kim, şef de laborator în unitatea „Taifun”, Rossghidromet, Rusia, expert al Fondului de Cercetări Fundamentale din Rusia, om emerit ai Serviciului Hidrometeorologic din Rusia.
Pînă în prezent participanţii la proiectul de transfer tehnologic au realizat schema principală, descrierea tehnică a instalaţiei experimentale şi a tehnologiei unice de testare în baza standului aerodinamic mic. Cu ajutorul lui se modelează condiţiile dinamice similare cu cele de „însămînţăre” a norului cu pericol de grindină cu reagent prin tehnologia cu rachete. Deci, laboratorul de testare prinde contururi reale, iar tehnologia elaborată de cercetători va permite economisirea a zeci şi sute de mii de dolari. În cont nu s-a luat cantitatea de producţie agricolă şi suprafeţele protejate de grindină, pentru ce a şi fost iniţiat acest proiect de transfer tehnologic.
Tatiana Rotaru |