În monografie sînt prezentate rezultate principale ale cercetărilor socio-demografice şi socio-psihologice realizate de către colectivul Secţiei Cercetări Socio-Demografice ale Familiei în cadrul temei instituţionale „Transformări demografice şi influenţa lor asupra relaţiilor familiale: probleme medico-sociale, demografice şi socio-psihologice”.
 Se adresează specialiştilor în domeniile sociologiei, demografiei, psihologiei şi tuturor celor interesaţi de problemele demografice, familiale şi sănătăţii populaţiei.

Există mai multe argumente în favoarea apariţiei unei lucrări consacrate transformărilor demografice, vieţii familiale şi sănătăţii populaţiei. Dezvoltarea socioeconomică durabilă în orice ţară depinde, în mare măsură, de eficacitatea formării şi utilizării potenţialului uman. În ultimele decenii Republica Moldova se confruntă cu un şir de probleme demografice ca reducerea natalităţii, îmbătrînirea populaţiei, migraţia, care au o multitudine de consecinţe sociale, economice, politice, culturale nefavorabile şi necesită elaborarea unor măsuri eficiente pentru stabilizarea situaţiei.
Mediatizarea situaţiei demografice actuale, tendinţelor ei de dezvoltare şi argumentarea  deciziilor care ar putea ameliora această situaţie sînt sarcini primordiale pentru specialiştii din diferite domenii: politic, economic, sociologic, demografic, medical, psihologic etc. Astăzi putem afirma că viitorul ţării, dezvoltarea ei durabilă depinde, în măsură decisivă, de faptul cum vor fi soluţionate problemele demografice, de politicile care vor fi elaborate pentru stabilizarea numărului de populaţie, de acţiunile ce vor fi întreprinse în vederea atenuării consecinţelor îmbătrinirii populaţiei.

Pe parcursul ultimilor 50 de ani în toată lumea au avut loc schimbări profunde şi multilaterale. Una din particularităţile specifice ale acestei epoci reprezintă creşterea rapidă a numărului populaţiei în ţările slab dezvoltate şi reducerea lui esenţială în ţările economic avansate. Europa ocupă un loc deosebit din punctul de vedere al dinamicii populaţiei. Ea este unicul continent, unde în timp de cinci ani (1999-2004) numărul populaţiei s-a micşorat aproximativ cu 0,5 mln de oameni anual. Comparativ cu America de Nord, unde, conform  prognozelor existente, în prima jumătate a acestui secol va continua creşterea numărului populaţiei, în Europa în perioada anilor 2000-2050 numărul populaţiei poate să se micşoreze cu 13% şi, ca rezultat, ponderea populaţiei europene în numărul total de oameni pe Glob se va reduce de la 12% pînă la 7%.

Reducerea numărului populaţiei în majoritatea ţărilor se explică prin scăderea continuă a natalităţii. În Europa indicii fertilităţii s-au stabilit la un nivel care nu asigură reproducerea simplă a populaţiei (mai puţin de 1,5 copii per femeie), sau la un nivel foarte scăzut (mai puţin de 1,3 copii per femeie). Aceşti indici sînt determinaţi de alegerea pe care o fac mii de cupluri conjugale referitor la naşterea copiilor. În ţările care trec la relaţiile de piaţă, inclusiv Republica Moldova, această alegere în multe cazuri se explică prin dificultăţi materiale, posibilităţi reduse ale familiilor în creşterea şi educarea copiilor. Indicii scăzuţi ai natalităţii în Europa duc nu numai la reducerea continuă a numărului populaţiei, ci şi la micşorarea numărului şi îmbătrînirea forţei de muncă în cea mai apropiată perspectivă, ceea ce este foarte important. Aceste schimbări structurale provoacă creşterea considerabilă a sarcinii demografice, majorează cheltuielile statelor pentru asigurarea populaţiei cu pensii, dezvoltarea sistemului de protecţie socială, ocrotirea sănătăţii.

Altă problemă cu implicaţii importante asupra proceselor demografice este starea de sănătate a populaţiei. În acest aspect se păstrează diferenţe semnificative între Europa Occidentală şi cea de Est. Dacă  în ţările occidentale starea de sănătate a populaţiei poate fi apreciată ca bună, iar indicii mortalităţii ca fiind destul de reduşi, în ţările est-europene, îndeosebi în spaţiul postsovietic, ritmurile de ameliorare a indicilor sănătăţii populaţiei şi de reducere a mortalităţii sînt cu mult mai lente decît în ţările occidentale, raportul între indicii natalităţii şi cei ai mortalităţii înregistrîndu-se în valori negative. Tendinţele actuale în domeniul sănătăţii şi mortalităţii reflectă standardele de viaţă a indivizilor. Mortalitatea înaltă printre bărbaţii în vîrstă aptă de muncă este legată cu abuzul de alcool, fumatul, alimentaţia incorectă. Multe cauze de deces, ca accidentele, violenţa, bolile cardiovasculare, tuberculoza, pot fi diminuate, dat fiind faptul că sînt determinate de nivelul de instruire a persoanelor, de şomaj, sărăcie, marginalizarea socială, precum şi de ritmurile lente de dezvoltare economică. O problemă primordială pentru acest grup de ţări, din care face parte şi Republica Moldova, este luarea unor măsuri eficiente pentru ameliorarea sănătăţii populaţiei, inclusiv sănătăţii reproductive, prelungirea duratei de viaţă, îndeosebi de viaţă sănătoasă.

Migraţia internaţională, care, de regulă, influenţează pozitiv atît asupra ţărilor-gazdă, cît şi asupra celor recipiente, face dinamica proceselor demografice cu mult mai complicată, majorînd interdependenţa în dezvoltarea demografică a diferitelor ţări. Înrăutăţirea situaţiei pe piaţa muncii în Republica Moldova, creşterea şomajului, care a afectat mult populaţia tînără, nivelul scăzut al salariilor în ţară au dus la migraţia în  masă a forţei de muncă peste hotare. Printre migranţii de muncă cea mai mare pondere o constituie populaţia în vîrstă de 20-40 de ani, deci persoanele de vîrstă reproductivă, multe dintre care nu se vor mai întoarce în ţară. În ţările- gazdă migranţii din Republica Moldova sînt ocupaţi în sectorul muncilor necalificate, în multe cazuri aflarea lor acolo este ilegală, iar munca fără asigurare medicală deseori duce la înrăutăţirea sănătăţii. Pentru unele ţări cu populaţia îmbătrînită migraţia este o sursă de completare a forţei de muncă, pentru altele, ca Republica Moldova, aceasta poate avea consecinţe catastrofale în ceea ce priveşte calitatea şi numărul populaţiei.

În spaţiul european se observă schimbări profunde în comportamentul familial al populaţiei. Nu este o excepţie la acest aspect nici Republica Moldova. Subiecţii principali ai acestor transformări sînt miile de persoane şi de cupluri conjugale, care iau decizii importante privind căsătoria sau formarea relaţiilor de parteneriat, naşterea copiilor în familie sau în afara ei,  de a deveni sau nu părinte, de a divorţa sau a păstra familia etc. Adeseori aceste decizii se iau sub influenţa unor factori economici, sociali şi culturali din regiunile respective. În prezent constatăm o reducere a nupţialităţii şi natalităţii, creşterea instabilităţii familiei, a numărului de uniuni libere şi de naşteri extraconjugale. Este evident faptul că aceste schimbări influenţează semnificativ dinamica proceselor demografice. Amînarea căsătoriei şi a naşterii copiilor este una din cauzele principale ale scăderii fertilităţii, iar creşterea numărului de familii monoparentale necesită măsuri suplimentare în planul protecţiei sociale a acestora şi asigurarea şanselor egale de creştere şi educaţie a copiilor atît din familiile complete, cît şi din cele incomplete.

În prezent multe ţări europene sînt preocupate de elaborarea măsurilor de ameliorare a situaţiei demografice. Evident că în Republica Moldova aceasta are particularităţi specifice proprii, ceea ce face imposibilă aplicarea exactă a experienţei altor ţări în rezolvarea problemelor demografice. Se impune ca o necesitate  stringentă elaborarea unor măsuri politice eficiente în baza  rezultatelor studiilor ştiinţifice, prognozelor evoluţiei populaţiei.
În această monografie sînt prezentate rezultatele cercetărilor efectuate în cadrul Secţiei Cercetări Socio-Demografice ale Familiei în ultimii ani, care reflectă tendinţele actuale ale principalelor procese demografice din Republica Moldova (evoluţia sporului natural, fertilităţii, natalităţii, nupţialităţii, mortalităţii, migraţiei) în contextele european şi global. Scopul principal al cercetărilor este evidenţierea particularităţilor specifice ale proceselor nominalizate în dinamică, a problemelor ce necesită rezolvare practică.

Monografia cuprinde şi rezultatele cercetărilor empirice efectuate pe parcursul a mai mulţi ani ale particularităţilor devenirii identităţii etnice la adolescenţi şi tineri. Realitatea socială în permanentă schimbare a dus la modificări importante în sistemul de autoidentificare socială a personalităţii, precum şi la schimbarea proceselor de identificare. Situaţia actuală se caracterizează prin dinamism, contradicţie, instabilitate, difuziune, generînd la oameni simţul anxietăţii din cauza lipsei orientărilor sociale stabile. Micşorarea, pierderea sau majorarea autoidentificării cu diferite grupuri sociale influenţează considerabil asupra proceselor de migraţie, de adaptare sociopsihologică a indivizilor, toleranţei sau intoleranţei etnice.

Concluzionînd, subliniem că această monografie reprezintă o lucrare complexă care oferă informaţii reprezentative privitor la direcţiile principale de cercetare în domeniile sociodemografic, sociologic şi psihologic.

    Acad. Gheorghe PALADI

Relaţii la telefon: 27 42 82