Aliona Mereuţa a dat de leacul unor boli la plante

 Mai întîi vom specifica că protecţia chimică a plantelor nu va dispare cu totul, ea va coexista, ca una de alternativă alături de altele. Altceva e că preparatele foarte toxice trebuie înlocuite cu cele mai puţin ofensive pentru sănătatea omului, ceea ce şi se face în ultimii ani. După ce au fost criticate dur pesticidele în anii `80-90 (şi era pentru ce să se procedeze astfel), ele, în genere, au dispărut de pe piaţă şi astăzi de fapt nu avem preparate autohtone pentru a proteja plantele împotriva bolilor şi dăunătorilor. În lume deja s-au elaborat alte standarde de preparate în acest sens, dar pentru a le importa la noi ele sunt prea scumpe.

Chimiştii din ţara noastră au fost puşi în situaţia de a crea preparate de protecţie a plantelor pentru agricultura ţării ce ar corespunde standardelor şi exigenţelor internaţionale. Un astfel de produs a obţinut în condiţii de laborator doctorul în chimie Aliona Mereuţa, lector superior al Universităţii de Stat din Moldova, care în cadrul proiectului Implementarea tehnologiei de obţinere a fungicidului de contact pe bază de cupru, condus de ea, l-a implementat şi multiplicat la Întreprinderea de Stat Experimentală Chimică „Izomer”, apoi în colaborare cu Centrul de atestare şi aprobare a surselor fitosanitare şi majorării fertilităţii solului şi Universitatea Agrară de Stat din Moldova i-a testat eficienţa biologică.

Din echipa de realizare a acestui proiect fac parte: Boris Grăjdieru, director SRL „Elesint”, Natalia Secară, doctorandă a Institutului de Chimie al A.Ş.M., Natalia Marchitan şi Vasile Onica, doctoranzi ai USM, Olga Zlatov, masterandă a USM. O echipă admirabilă de majoritatea tineri în frunte cu conducătoarea de proiect. Le spunem sincer şi pe această cale: bravo, ţineţi bine taurul de coarne!  
 

În ce constă totuşi elaborarea chimistei Aliona Mereuţa? Ea a propus producerea unui nou fungicid pentru protecţia plantelor pe bază de cupru (Izom 46), utilizînd ca materie primă sulfatul de cupru, cunoscut în popor ca  piatră vînătă, în calitate de prototip a servit “Cuproxatul” austriac. Acest preparat îl poate înlocui pe cel de import şi şi-a demonstrat eficienţa sa la tratarea livezilor de măr împotriva rapănului şi a viţei de vie contra manei. Va fi testat  şi în livezile de piersic şi de alte fructe. Autorii sunt convinşi că noul fungicid este bun şi pentru protecţia legumelor. Rămîne doar ca acest lucru să fie demonstrat prin alte testări.  
 

La baza producerii fungicidului se află metoda clasică sedimentativă de obţinere a “Izom 46“ prin utilizarea sulfatului de cupru şi a soluţiei de amoniac cu diferite adaosuri. Procedeul elaborat conţine şi elemente know-how - tratarea cu ultrasunet, ce s-a dovedit a fi cu mult mai eficientă şi mai puţin toxică dat fiind reducerea numărului de stropiri de la 6-8 la 4-5. Cererea de a breveta noua metodă  de tratare cu ultrasunet a fost deja depusă la AGEPI. 
 

Care sunt avantajele implementării tehnologiei de obţinere a fungicidului de contact pe bază de cupru? Ea permite utilizarea directă a preparatului, dat fiind faptul că în amestec cu apa formează o suspensie stabilă; sporirea eficacităţii de aplicare pe suprafaţa plantelor ca rezultat al obţinerii unor dimensiuni ale particulelor sub 1-8 microni (densitatea unei smîntîni, comodă în utilizare, la transportare); termenul de păstrare al preparatului „Izom 46“ este de pînă la 12 luni; compoziţia chimică a cuprului în preparatul obţinut este de 245 g/l.

În anul 2007 s-au întocmit instrucţiunile tehnologice şi prescripţiile tehnice pentru producerea fungicidului de contact pe bază de cupru. S-au elaborat şi procurat unele utilaje necesare pentru montarea instalaţiei de semiproducere. S-a realizat estimarea toxicologică acută şi cronică a preparatului la Centrul naţional ştiinţifico-practic de medicină preventivă. Conform acestei estimări a noului preparat, ţinînd cont de clasificarea OMS, i se atribuie: 1) la introducerea per os – clasa IV (substanţă slab toxică); 2) după acţiunea dermato-rezorbtivă – clasa IV (substanţă slab toxică); 3) după acţiunea iritantă asupra mucoasei ochiului – clasa II (substanţă pronunţat toxică). Rezultatele sunt încurajatoare faţă de alte preparate din această clasă.

Relaţii la telefoanele: Agenţia pentru inovare şi transfer tehnologic a A.Ş.M. – 54-74-32, 54-63-82; Universitatea de Stat din Moldova – 577-796, 737-165, aliona_mereuta@yahoo.com.

       Tatiana Rotaru