Care e problema abordată de acest transfer tehnologic? În prezent piaţa de consum din Republica Moldova nu este asigurată suficient cu struguri pentru masă. Oricine ştie că la piaţă, chiar şi în timpul sezonului de maturare a strugurilor, ei sunt considerabil mai scumpi decît fructele exotice importate ca bananele, portocalele, lămîile etc. În restul anului necesităţile populaţiei de a consuma acest preţios produs alimentar sunt acoperite parţial cu exporturile de struguri din Turcia, Cipru şi Grecia. Bunăoară, preţul unui 1 kg de struguri de la Magazinul nr. 1 din Chişinău în prezent variază între 60-70 de lei. Ne întrebăm, dar unde sunt producătorii autohtoni care să ne propună struguri de calitate şi mai ieftini?

În prezent se depun eforturi pentru a înnoi plantaţiile de vii cu soiuri înalt productive şi de calitate. O atenţie deosebită se acordă şi soirilor de struguri pentru masă. Totodată, integrarea în comunitatea statelor europene ne impune de a accepta şi alte standarde de producere a strugurilor.

În acest sens se înscrie plenar proiectul de transfer tehnologic, iniţiat de dr. Gheorghe Savin, şeful secţiei genofond şi ameliorare din cadrul Institutului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie, intitulat Implementarea soiurilor noi cu diferit grad de apirenie rezistente la iernare pentru utilizarea strugurilor în stare proaspătă şi procesarea industrială. Aici se mai cere de făcut încă o specificare: în prezent în lume preferinţele consumatorului se orientează tot mai mult de la soiurile de struguri pentru masă cu seminţe la cele fără seminţe sau aşa numitele soiuri apirene, care tradiţional se recoltau în Asia Mijlocie, Orientul Apropiat, în special în ţările arabe. În anii `20 ai secolului trecut soiurile apirene au pătruns în statele din America de Nord, mai tîrziu, în anii `40, şi în Europa.

Doctorul în ştiinţe agricole Gheorghe Savin este preocupat de cercetările în domeniul obţinerii soiurilor apirenie încă din 1970, cînd a început să activeze la Institutului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie. Iniţial, perspectiva acestor lucrări era apreciată sceptic, chiar şi de unii specialişti, considerîndu-se imposibile crearea şi cultivarea soiurilor apirene în condiţiile climatice ale Republicii Moldova.

Cercetătorul a dovedit că se poate. Astăzi lucrările dr. Gheorghe Savin sunt recunoscute şi apreciate la justa lor valoare. Prin încrucişarea soiurilor clasice fără seminţe provenite din Asia Mijlocie cu forme hibride cu rezistenţă înaltă la factorii defavorabili ai mediului ambiant, cercetătorul a obţinut soiuri noi apirene de utilizare diversă şi rezistenţă sporită. Recent au fost omologate soiurile apirene autohtone Apiren alb, Apiren roz, Apiren negru de Grozeşti, soiul de introducţie Romulus. Se completează dosarele în vederea omologării altor soiuri şi elite apirene de perspectivă. Sarcina următoare ţine de implementarea lor la scară industrială.

Un început promiţător în acest sens îl constituie proiectul de transfer tehnologic pentru doi ani, la care ne-am referit mai sus, condus de dr. Gheorghe Savin. În cadrul proiectului echipa de realizare a creat unele premise pentru implementarea industrială a soiurilor noi de viţă de vie cu diferit grad de apirenie, recent omologate, pentru diversificarea sortimentului de struguri pentru masă şi de produse alimentare din struguri.

Obiectivele principale care s-au realizat ţin de crearea depozitoriului de material săditor - prebază, ca sursă de material pentru viitoarele plantaţii – mamă şi testarea diverselor aspecte de procesare tehnologică a strugurilor apireni. În acest scop, în cadrul sectoarelor experimentale, pe parcursul de mai mulţi ani, s-au identificat plantele vizual sănătoase, s-au colectat mostre şi efectuat analize de laborator. Materialul testat a fost premultiplicat, aplicînd diferite procedee (butaşierea în verde, altoirea „pe loc”) şi depozitat în sera special reamenajată şi utilată.

Totodată, a fost reabilitat, completat, omogenizat şi lărgit sectorul cu soiuri noi apirene – bază a depozitoriului de material biologic în condiţii de cîmp. În această perioadă de timp au fost instruiţi 4 specialişti în aplicarea diferitelor modificări ale altoirii “pe loc”.

O altă preocupare a executorilor a constituit testarea posibilităţii de procesare industrială a strugurilor apireni. Această lucrare a fost realizată în colaborare cu Institutul de Tehnologii Alimentare. Conform caracteristicilor tehnologice şi fizico-chimice toate soiurile corespund cerinţelor înaintate faţă de soiurile destinate prelucrării industriale pentru conservare (marinate, compoturi, dulceaţă, pireu) sau uscare. Aprecierea organoleptică a producţiei finite a fost înaltă.

Relaţii la telefoanele: Agenţia pentru inovare şi transfer tehnologic a A.Ş.M. – 54-74-32, 54-63-82; Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie – 28-50-03, 28-54-31, ghsavin@yahoo.com.

Tatiana Rotaru