Cine nu-şi aminteşte de copilăria fericită, cînd în iernile geroase în ajun de Crăciun, taţii noştri sacrificau godacii. Îi pîrleau, îi curăţeau, îi înveleau, iar apoi erau invitaţi copiii nerăbdători să-i încalece ca pe nişte adevăraţi zmei - ca să fie carnea mai bună înainte de a fi tranşate animalele sacrificate. În continuare harnicele noastre măicuţe şi bune gospodine trebăluiau timp de 2-3 zile pentru a pregăti cîrnaţ de casă, saltison, răcituri, pîrjoale şi cîte un jambon bine afumat. Slănina era tăiată cu grijă în ochiuri, sărată şi pusă la păstrare pentru a fi consumată mai tîrziu. Iar jumările – ce mai învîrtite gustoase coceau mamele cu ele, adăugînd la această umplutură şi brînză de oi. Îţi lăsa gura apă, nu alta! Deci, era de neimaginat o sărbătoare de Crăciun, de Anul Nou, fără de un porc tăiat.
Astăzi cînd situaţia s-a schimbat odată cu degradarea sectorului zootehnic din ţară, dispariţia complexelor de porcine, nu în fiecare casă de la sate se taie cîte un porc de sărbători - fie că n-au avut de unde cumpăra unul de rasă, fie că din alte motive. Iată de ce în ultimii ani colaboratorii de la întreprinderea „Moldsuinhibrid”, condusă de doctorul în agricultură Vasile Harea, director general, muncesc cu abnegaţie pentru a îmbunătăţi indicii productivi şi calitativi la porcine prin identificarea timpurie a vierilor amelioratori şi prin combinările parentale efective, de care în mare măsură depinde progresul genetic şi nivelul ameliorării la toate populaţiile de porcine.
Tehnologiile de reproducere şi materialul biologic performant (vieruşi, scrofiţe, material seminal) se transferă producătorilor de porcine - SRL „Keley Grains Corporation”, r-nul Căuşeni, s. Zaim; SRL „Iulis”, r-nul Leova, s. Vozniseni; SRL „VS Export”, r-nul Căuşeni, s. Cîrnăţenii Noi; SRL „Agrogled”, r-nul Cahul, s. Burlăceni; SA „Carnevarus”, r-nul Sîngerei, s. Mîndreştii Noi; SRL „Partaş”, r-nul Briceni, s. Criva pentru a obţine hibrizi cu un potenţial productiv garantat genetic. Conducătorul proiectului de transfer tehnologic, întitulat Crearea şi susţinerea Fondului genetic naţional de suine, este doctorul în agricultură Ilie Rotaru, conferenţiar universitar, care împreună cu echipa creată din savanţi şi producători realizează acest transfer tehnologic în cadrul Întreprinderii de Stat pentru Cercetare în Selecţia şi Hibridarea Suinelor „Moldsuinhidrid” din Orhei.
Pentru completarea şeptelului cu cele mai performante animale s-a implementat metoda de testare a tineretului după performanţele proprii în timpul creşterii de control. Rezultatele testării suinelor de diferite rase au demonstrat că energia de creştere a vieruşilor şi scrofiţelor de rasă Duroc a fost mai mare, iar după sporul mediu zilnic s-a depistat o diferenţă de 118-128 g comparativ cu rasele Yorkshire şi Hampshire, stratul de slănină a constituit 18-20 mm, performanţe ce corespund standardului raselor. Cele mai bune rezultate s-au obţinut prin utilizarea vierului Ideal 105 din rasa Yorkshire, la care sporul mediu zilnic a fost de 662 g, iar consumul specific corespunzător – 2,71 kg nutreţ/kg spor; vîrsta atingerii a 100 kg – 159 de zile, grosimea stratului de slănină – 17,3 mm.
În baza rezultatelor testării descendenţilor s-au apreciat formele parentale şi identificaţi vieri şi scroafe cu capacităţi reproductive superioare.Genotipurile de suine testate după performanţele proprii şi utilizate în unităţile de producţie (SRL „VS Export”) au dovedit o productivitate normală, prolificitatea constituind de 11-12 purcei, iar grosimea stratului de slănină – de 19-21 mm. Efectul economic de la implementarea metodei creşterii de control variază pentru fiecare individ realizat în limitele a 273-374 lei.
Relaţii la telefoanele: 54-74-32, 54-63-82, Agenţia pentru inovare şi transfer tehnologic a A.Ş.M.; 0235-26-350, or. Orhei, Întreprinderea de Stat pentru Cercetare în Selecţia şi Hibridarea Suinelor „Moldsuinhidrid”.
Tatiana Rotaru |
