Sînt relevante unele rînduri ale lui Pavel Sovetov din materialele pregătite pentru o viitoare monografie: „Ştiinţa nu se dezvoltă în mod uniform.În fiecare ramură ştiinţifică, în funcţie de evoluţia ei internă, imanentă, pe primul plan sînt scoase probleme de soluţionarea cărora depinde descoperirea caracterului conceptual pentru ştiinţa dată în ansamblu. Însă, pe lîngă legităţile interne de dezvoltare, scoaterea acestor probleme pe primul plan este determinată şi de factorii ce ţin de necesităţile societăţii. Convergenţa lor poate fi considerată drept o coincidenţă ideală, fericită, care nu se întîlneşte frecvent în toate ramurile ştiinţei mondiale şi care permite, vorbind într-un limbaj modern, să se realizeze un salt în ştiinţă (acest lucru se întîmplă mai des în aşa-numitele ştiinţe exacte – matematică, fizică etc.). În ştiinţele sociale, astfel de coincidenţe – crearea de către un savant a unor lucrări progresiste şi existenţa unei necesităţi sociale pentru lucrările acestuia – întîmpină rezistenţa conjuncturii politice, care ar putea să nu fie interesată de noi concepţii” – aceste afirmaţii se pot referi cu drept cuvînt la Pavel Sovetov.

Pavel Sovetov nu numai că ştia unde şi cînd a fost publicat un act domnesc sau altul, un document de arhivă, dar, graţie memoriei sale fenomenale, cunoştea la perfecţie conţinutul acestora. Anume datorită acestui fapt, lucrările sale se deosebeau prin dovezi şi argumente incontestabile. Graţie acestor lucruri, precum şi pregătirii sale teoretice excelente şi cunoaşterii concepţiilor şi a teoriilor tuturor reprezentanţilor de seamă ai ştiinţei şi gîndirii istorice de pînă la el, Pavel Sovetov era un adevărat „generator de idei şi teorii”, pe care le dăruia cu generozitate. Mi-a fost dat să aud adesea de la dînsul: ”Nu înţeleg cum pot spune unii colaboratori ştiinţifici că li s-a furat o idee? Ideile nu pot fi furate dacă ele apar în creierul cercetătorului”.

Consider că concepţia tipologiei feudalismului, creată de Pavel Sovetov şi recunoscută de cei mai mari medievişti dinEuropa de Sud-Est, precum şi de istoricii din Europa Occidentală, constituie un instrument unic, ce permite să se descopere faţa adevărată a unei societăţi sau alteia, care se ascunde adesea sub multe măşti, un instrument care permite să se definească locul unui tip de stat (al unui tip de societate) în sistemul relaţiilor reciproce europene şi mondiale.

Prin crearea tipologiei feudalismului, Pavel Sovetov a anticipat multe cercetări din actuala epocă. Abia în ultimul timp, a început să fie aplicată această metodologie. Poate că acum, peste 16 ani de la plecarea în eternitate a lui Pavel Sovetov, cineva ar putea spune: ce e deosebit aici – tipologia feudalismului, ce are în comun aceasta cu societatea de astăzi? Aş vrea să vă amintesc, stimaţi  cititori,  că Pavel Sovetov şi-a scris lucrările în condiţiile unui regim totalitar, pătruns de ideologia comunistă, care nu recunoştea alta concepţie decît  cea marxist-leninistă. Pentru acea perioadă,  era un mare curaj să promovezi în ştiinţă o metodologie de alternativă societăţii de atunci. Numai un savant ca P. Sovetov  ar fi putut conduce la concluzia că în URSS nu era nici un fel de socialism, ci o dictatură a unei societăţi bazată pe principiile şi criteriile capitalismului de stat, iar în unele domeniile ale relaţiilor social-economice –chiar un veritabil feudalism de stat.

Andrei Galben,
Rector ULIM, academician, discipol şi continuator al Omului care a devansat timpul

Detalii ...