 Academia de Ştiinţe a Franţei, nominalizată acolo Institut de France, întruneşte 5 academii naţionale franceze de diferite profiluri. La 21-23 octombrie curent Institut de France a convocat la Paris reprezentanţi a 60 academii de ştiinţe din Europa.
Cancelarul Institutului Franţei, academicianul Gabriel de Broglie, preşedinte al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice din Franţa, în alocaţiunea Domniei sale la şedinţa în plen a rostit discursul „Les Academies en Europe au XXI le siecle”, în care a subliniat importanţa consolidării potenţialului ştiinţific, uman şi financiar al savanţilor europeni în domeniile importante de activitate de pe continentul nostru. Cele mai stringente probleme au fost evidenţiate :
• Consolidarea potenţialului uman, ştiinţific şi inovaţional în competiţia Europei cu America;
• Ajustarea legislaţiei ţărilor din Estul Europei la cea din Uniunea Europeană în scopul facilitării colaborării multilaterale;
• Intensificarea cercetărilor în domeniul ocrotirii sănătăţii omului (cancerul, bolile cardio-vasculare, HIV-sida ş.a.), protecţiei mediului (diminuarea poluării acvatoriilor, solurilor şi atmosferei), nanotehnologiilor şi materialelor noi, pregătirii cadrelor pentru sfera cercetare-dezvoltare etc.
La dezbateri au participat 11 savanţi din 60 academii ale Europei, fiind reprezentate în majoritatea cazurilor de preşedinţi de academii (9 persoane), vicepreşedinţi (27 persoane) şi secretari ştiinţifici generali (24 persoane).
Din partea Republicii Moldova raportul Duca Gh., Gaina B. „L’organisation de la science et l’inovation dans la Republique de Moldova” a fost prezentat de secretarul ştiinţific general al A.Ş.M., academician Boris Gaina. Solii Academiilor de Ştiinţe ale Franţei (Chancelier Gabriel de Broglie), României (preşedintele, acad. Ionel Haiduc), a Bulgariei (vicepreşedintele, acad. Atanasov) şi alţii au menţionat în cadrul discuţiilor că experienţa Academiei de Ştiinţe a Moldovei din perioada 2004-2007 merită o atenţiei deosebită şi poate fi studiată şi de savanţii ţărilor în proces de reformare a sistemului cercetare-dezvoltare (Georgia, Armenia, Ucraina, Albania, Macedonia, Muntenegru ş. a.)
Programul reuniunii reprezentanţilor Academiilor de Ştiinţe din Europa a inclus vizite de lucru la Centrul Chantilly al Academiei Franceze, la Muzeul Jacquemart- André, la Biblioteca Mazarine şi cea a Institutului de France.
Şi încă o noutate - la şedinţă în plen a Academiei Franceze din 22 octombrie 2007 au fost primiţi 5 noi academicieni: acad. Otto de Habsbourg (Germania), acad. Baron Roberts-Jones (Belgia), acad. Fotis Kafatos (Grecia), acad. Emilia Marin (Italia) şi acad. Helene Carrere d’Encausse (Franţa). Fiecare din noii membri ai Academiei Franceze au rostit alocuţiuni pe teme de actualitate: identitatea limbii franceze în universul lumii; religia şi drepturile omului omului, integrarea mutuală europeană; arta contemporană şi globalizarea etc.
S-a convenit să se iniţieze noi proiecte ştiinţifice în cadrul programelor înaintate de diferite organizaţii din Uniunea Europeană practic în toate domeniile sferei cercetare – dezvoltare. S-a hotărît de a pregăti şi publica toate materialele Reuniunii Academiilor de Ştiinţe din Europa. Totodată, a fost propusă convocarea viitoarei Reuniuni a Academiilor de Ştiinţe din Europa cu genericul „Europa – casa noastră comună” în anul 2009, în una din ţările Uniunii Europene.
Cît priveşte Academia de Ştiinţe a Moldovei s-au discutat căile de intensificare a colaborării bilaterale cu Academiile de Ştiinţe a Poloniei (Jerzy Wyrozumski), Rusiei (Serghei Tiurin) , Franţei (Michel Zink), Georgiei (Tomas Gamkrelidze), Lituaniei (Vytantas Ostasevicius), Spaniei (Luis Franco Vera) şi altele în domeniile de interes comun prin participarea savanţilor la diversele proiecte europene şi internaţionale.
Delegat din partea A.Ş.M.,
secretar ştiinţific general,
academician
Boris Gaina
|
