Pământul nostru strămoşesc a dat naştere mai multor personalităţi ştiinţifice de mare calibru, care au avut de spus un cuvânt greu în cercetare, înscriind pagini de certă valoare în diverse domenii ale ştiinţei şi culturii: chimistul Nicolae Zelinschi, geograful Lev Berg, microbiologul Lev Tarasevici, astronomul Nicolae Donici, pedologul Nicolae Dimo, teologul şi mitropolitul Arsenie Stadniţchi, canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă din Diasporă cu numele de Sfântul Arsenie, nepotul lui, matematicianul Vladimir Andrunachievici şi alţii. Printre ei un loc distinct îl ocupă marele fizician rus cu rădăcini basarabene, acad. Piotr Leonidovici Kapiţa, dublu laureat al Premiului „I. V. Stalin” (1941, 1943), dublu Erou al Muncii Socialiste (1945, 1974), decorat cu 7 ordine Lenin şi, în sfârşit, distins cu cea mai înaltă distincţie în domeniul ştiinţei – laureat al Premiului Nobel (1978) pentru descoperirile sale fundamentale şi inovaţiile din domeniul fizicii temperaturilor joase.

Astăzi ne vom referi la fiul remarcabilului fizician rus – acad. Serghei Petrovici Kapiţa, profesor, doctor habilitat în fizică şi matematică, savant de talie mondială, în prezent – cercetător ştiinţific principal al Institutului de Probleme Fizice al AŞR, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Naturale a Rusiei, referindu-ne succint şi la unele dintre rudele sale celebre. Interesele ştiinţifice ale lui Serghei Kapiţa ţin de aerodinamică, magnetism, acceleratoare, fizica nucleului, istoria ştiinţei şi culturii. În ultimul timp este preocupat de problemele şi dinamica mişcării populaţiei în lume. A participat la unele manifestări ştiinţifice din Republica Moldova. Întotdeauna şi-a manifestat simpatia şi interesul faţă de Patria sa istorică, problemele ei şi a fost receptiv atunci, când i-a fost solicitat concursul în soluţionarea unora dintre ele, inclusiv şi la pregătirea cadrelor ştiinţifice prin filiera Institutului Fizico-Tehnic din Moscova.

Serghei Kapiţa s-a născut la 14 februarie 1928 la Cambridge, în Marea Britanie, unde tatăl său, tânărul savant Piotr Capiţa, se afla într-o deplasare ştiinţifică de durată, activând în laboratorul din Cavendish, condus de renumitului fizician Ernest Rutherford. Aici tatăl său a avansat rapid în cariera sa academică, afirmându-se ca un cercetător deosebit de talentat. În 1923 a devenit doctor în ştiinţe, oferindu-i-se prestigioasa Bursă „Maxwell”. În 1924 devine adjunct al directorului acestui laborator. Peste un an este ales membru al Colegiului Trinity. În 1928 Academia de Ştiinţe a URSS i-a acordat titlul de doctor habilitat în fizică şi matematică, în 1929 l-a ales în calitate de membru corespondent. În anul următor Piotr Kapiţa devine profesor-cercetător al Societăţii Regale din Londra. La insistenţa lui Ernest Rutherford această Societate creează special pentru Piotr Kapiţa un nou laborator, ce-i poartă numele chimistului şi industriaşului de origine germană Ludvig Mond, pe banii căruia a şi fost construit şi inaugurat în 1934.

Astfel, primul ei director a şi devenit Piotr Kapiţa, dar căruia i-a fost sortit să activeze aici doar un singur an. Oficialităţile din URSS i-au propus să revină în ţară, însă savantul a pus condiţia de a i se permite libera circulaţie în Europa, ceea ce Moscova nu a acceptat. Totuşi, Capiţa a fost ademenit în URSS, când i-a şi fost anulată viza în Anglia. Ca rezultat, nu s-a mai putut întoarce în laboratorul său. Rutherford şi alţi savanţi cu renume n-au rămas indiferenţi faţă de situaţia creată şi au apelat la autorităţile sovietice ca să-i permită lui Piotr Capiţa continuarea lucrărilor ştiinţifice în Anglia. Desigur, că au fost refuzaţi. Savantului i s-a propus funcţia de director al Institutului de Fizică al Academiei de Ştiinţe a URSS, dânsul acceptând acest post cu o condiţie - achiziţionarea fostului laborator din Anglia. Până la urmă, Rutherford s-a resemnat, înţelegând ca şi-a pierdut remarcabilul colaborator şi a acceptat afacerea sovieticilor. Astfel, URSS a cumpărat utilajul din Laboratorul „L. Mond” şi Piotr Capiţa a putut să-şi continue cercetările începute în Anglia.

La vârsta de 15 ani, fiul său, Serghei Kapiţa, este admis la Institutul de Aviaţie din Moscova, pe care-l absolveşte în 1949. La 21 de ani se căsătoreşte. În continuare lucrează la Institutul de Aerohidrodinamică, apoi la Institutul de Geofizică şi pînă în prezent – la Institutul de Probleme Fizice al Academiei de Ştiinţe a Rusiei. Timp de 35 de ani a condus Catedra de fizică (cea mai mare din ţară) a Institutului Fizico-Tehnic din Moscova. Activitatea sa ştiinţifică s-a fructificat în peste 150 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 6 cărţi, 14 invenţii şi o descoperire ştiinţifică. A elaborat modelul matematic al creşterii hiperbolice al numărului de locuitori de pe Terra.

Anul 1973 a adus o turnură neaşteptată în viaţa ilustrului savant. Anume atunci profesorul Serghei Kapiţa a publicat cartea „Viaţa ştiinţei” („Жизнь науки”), care a servit drept imbold pentru apariţia emisiunii de popularizare a ştiinţei "Очевидное - невероятное" (“Evident, dar – neverosimil”) la Televiziunea Centrală. Pe parcurs de 37 de ani este autorul şi prezentatorul ei, ce poate fi vizionată şi astăzi de pe micile ecrane la Canalul TV „Cultura”. "Очевидное - невероятное" se bucură de o mare popularitate din partea a zeci de milioane de telespectatori, educând deja câteva generaţii de îndrăgostiţi ai ştiinţei. Fiind cea mai longevivă, emisiunea a fost introdusă în Cartea recordurilor Guinnes. În anul 2008 Serghei Kapiţa a fost distins cu Premiul special «ТЭФИ» al Academiei de Televiziune Rusă pentru contribuţia sa personală la dezvoltarea acestui domeniu.

Serghei Kapiţa este vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Naturale a Rusiei, membru al Academiei de Ştiinţe din Europa, membru al Academiei de Televiziune din Rusia, preşedinte al Societăţii de Fizică din Eurasia, preşedinte al Clubului savanţilor şi antreprenorilor din Rusia „Nikitsk”, membru al Clubului din Roma, membru al Societăţii de Literatură şi Filosofie din Manchester. A fost distins cu titlul de Laureat al Premiului de Stat al URSS, al Premiului Academiei de Ştiinţe din Rusia şi al Premiului „Kalinga” al UNESCO, toate acordate pentru activitatea de promovare şi de popularizare a ştiinţei.

Academicianul Serghei Kapiţa este o personalitate distinctă, originală, care incită un interes incontestabil din partea studenţilor, jurnaliştilor, savanţilor, interlocutorilor săi în abordarea problemelor multiaspectuale ale vieţii noastre. Mai mult decât atât, s-a manifestat ca un om curajos şi adept convins al sporturilor extreme: conduce avionul; a coborât în una dintre cele mai adânci peşteri din împrejurimile Sydney-ului, în Australia; de mai mulţi ani practică diving-ul. A supravieţuit consecinţele unui atac asupra vieţii sale din partea unui bolnav psihic, tratându-se mai mult timp în secţia de neurochirurgie a unui spital din Moscova.

Rămâne şi în continuare un îndrăgostit de viaţă, apreciind simplele valori perene: un suflet bun, un oponent onest, o carte nouă, veşnica muzică clasică. Dintre numeroasele titluri onorifice şi ştiinţifice pe care le deţine, îi place cel mai mult să fie numit „ Dle profesor”. Iar suprema sa realizare în viaţă o consideră familia: soţia – Ana Alekseevna Krâlova, fiica academicianului rus Aleksei Nikolaevici Krâlov, cei trei copii – fiul, Fiodor, filolog, activează la Institutul de Literatură Universală; fiica, Maria, psiholog, lucrează la Universitatea de Stat „M.V. Lomonosov”; fiica, Varvara, medic în cadrul Şcolii Superioare de Economie din Moscova.

Se bucură şi de fratele său Andrei Petrovici Capiţa, geograf, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, profesor la Universitatea de Stat „M.V. Lomonosov”. Păstrează cu sfinţenie şi memoria buneilor săi, Leonid Petrovici Capiţa şi Olga Ieronimovna Stebniţkaia, despre care se ştie că sunt basarabeni. Cu părere de rău, în Republica Moldova nu se cunosc biografiile lor. E cazul să studiem în detalii istoria acestei familii celebre, care a întemeiat Cetatea de la Kronştadt, iar descendenţii ei, Piotr şi Serghei Kapiţa, şi-au adus o contribuţie extraordinară la dezvoltarea fizicii mondiale.

Alegerea acad. Serghei Petrovici Kapiţa în calitate de membru de onoare al AŞM în cadrul Adunării membrilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei din 6 aprilie curent este un argument în plus de a ne cunoaşte istoria şi de a cinsti pe înaintaşii noştri.

Tatiana Rotaru,
Centrul Media al AŞM
27-41-93