Adunarea generală a membrilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost convocată în a treia zi de Paşti, dat fiind apariţia în prim-plan a unor probleme arzătoare ce trebuie abordate la moment cu toată grija şi responsabilitatea. E vorba, în primul rând, de programarea direcţiilor strategice, priorităţilor şi obiectivelor activităţii în sfera ştiinţei şi inovării pe anii 2011-2014, la elaborarea cărora au participat Academia de Ştiinţe şi structurile ei, institutele de profil, ministerele şi instituţiile de învăţământ superior.
În cuvântul său de deschidere acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a specificat că în anul curent cercetătorii finisează realizarea proiectelor de cercetare din cadrul direcţiilor strategice pentru perioada 2006-2010. Dar astăzi trebuie deja de privit cu câţiva paşi înainte şi de programat activitatea pentru următorii 4 ani. În acest sens, a menţionat raportorul, a fost consultată opinia ministerelor şi comunităţii ştiinţifice în vederea racordării direcţiilor strategice de cercetare la necesităţile societăţii, dar şi la obiectivele stipulate în programul cadrul FP-7 al Uniunii Europene. S-a ţinut cont, de asemenea, de potenţialul de cercetare existent, echipamentul aflat în dotare, dar şi de faptul că în următorii ani, conform unor pronosticuri, finanţarea ştiinţei din surse bugetare va fi una deficitară.
Pentru a face faţă provocărilor, AŞM şi-a propus la Adunarea generală a membrilor ei să examineze în primă lectură publică direcţiile strategice de cercetare, cu anumite priorităţi şi obiective concrete, evidenţiind astfel tematica concursului proiectelor de cercetare şi inovare, care va fi anunţat în zilele următoare. Ca rezultat, se va pregăti terenul pentru formularea propunerilor la Legea bugetului în anul 2011, dar şi pentru concretizarea obiectivelor stipulate în cadrul de cheltuieli pe termen mediu.
Problema propusă spre discuţie Adunării generale a membrilor AŞM „Cu privire la direcţiile strategice, priorităţile şi obiectivele activităţii în sfera ştiinţei şi inovării pe anii 2011-2014” a fost reflectată de academicienii coordonatori ai secţiilor de ştiinţe ale AŞM, acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al AŞM, m.c. Ion Tighineanu, vicepreşedinte al AŞM, dr. hab. Mariana Şlapac, vicepreşedinte al AŞM. Propunerile înaintate pe domenii de academicienii coordonatori ai Secţiei Ştiinţe Naturale şi ale Vieţii, Secţiei Ştiinţe Exacte şi Economice şi Secţiei Ştiinţe Socio-Umanistice s-au coagulat într-un program concret al comunităţii ştiinţifice din ţară, bine structurat în 6 direcţii strategice, 11 priorităţi şi în peste 70 de obiective.
Orientările strategice ale comunităţii ştiinţifice ţin de Eficientizarea complexului energetic şi asigurarea securităţii energetice, inclusiv prin folosirea resurselor renovabile; Nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi; Biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară; Biomedicină, farmaceutică, menţinerea şi fortificarea sănătăţii; Valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltarea durabilă.
În aceste direcţii strategice, potrivit necesităţilor şi condiţiilor actuale, inclusiv cele de finanţare, au fost evidenţiate 11 priorităţi în activitatea din sfera ştiinţei şi inovării pentru următorii 4 ani: Securitatea energetică; Nanotehnologii, materiale multifuncţionale şi substanţe noi; Noi tehnologii industriale şi produse inginereşti; Securitatea alimentară; Fortificarea sănătăţii; Securitatea ecologică; Instruirea continuă; Economia bazată pe cunoaştere; Securitatea seismică; Sisteme şi tehnologii informatice; Identificarea şi valorificarea patrimoniului cultural, dezvoltarea statului de drept. Această tematică largă este concretizată în peste 70 de obiective, în care, conform celor menţionate de vorbitori, ar putea să-şi găsească locul şi rostul cercetătorii din ţară.
Dezbaterile pe marginea subiectului abordat, la care au participat academicienii Vasile Anestiadi, Vasile Micu, Valeriu Canţer, Vsevolod Moscalenco, membrul corespondent Ion Jeru ş.a. au scos în evidenţă şi alte teme şi precizări cu privire la direcţiile strategice, priorităţile şi obiectivele activităţii în sfera ştiinţei şi inovării, care-şi vor găsi reflectare în varianta finală, propusă spre aprobare Guvernului.
Cu părere de rău, atmosfera şi discuţiile de la Adunarea generală a membrilor Academiei de Ştiinţe au fost umbrite de referinţele care s-au făcut la proiectul Codului Educaţiei, în care este diminuat rolul şi importanţa Academiei de Ştiinţe în viaţa social-culturală şi spirituală a ţării. Cu toate că în ultimii ani, a menţionat preşedintele AŞM, Academia de Ştiinţe a obţinut rezultate palpabile ca rezultat al reformelor produse în sfera cercetare-inovare, ea în prezent este tratată cu suspiciune şi umilinţă. De aceea, a subliniat acad. Gheorghe Duca, e necesar ca oamenii de ştiinţă să muncească în continuare şi să depăşească situaţia, similară cu cea din formula shakespeariană: a fi sau nu fi (pentru a câta oară în ultimele 2 decenii?!). În acest context, Academia de Ştiinţe a sensibilizat oportunitatea identificării a noi metode de perfecţionare a managementului în ştiinţă, pentru a justifica atât aşteptările societăţii în ansamblu, cât şi ale oamenilor de ştiinţă.
La Adunarea generală a membrilor Academiei de Ştiinţe au participat, de asemenea, directorii instituţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, rectorii şi prorectorii pentru ştiinţă ai instituţiilor de învăţământ superior din ţară.
În cadrul acestui for ştiinţific acad. Serghei Kapiţa, cercetător ştiinţific principal al Institutului de Probleme Fizice al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Naturale din această ţară, a fost ales în calitate de membru de onoare al AŞM. Reputatul om de ştiinţă Serghei Kapiţa este fiul marelui savant rus Pietr Kapiţa, laureat al Premiului Nobel. Fiul Serghei a devenit extrem de popular în calitate de autor al emisiunii de popularizare a ştiinţei "Очевидное - невероятное" (“Evident, dar – neverosimil”) la Televiziunea Centrală, pe care o continuă în prezent la Canalul TV „Cultura”. Cu alte detalii vom reveni într-un alt material.
Tatiana Rotaru,
Centrul Media al AŞM
27-41-93
|