Conferinţă de presă: matematica ajută politicul

2010-02-24

În scurta istorie a parlamentarismului din Republica Moldova au fost cazuri când un vot a răsturnat situaţii. A fost numit, pe bună dreptate, votul de aur. Să ne referim, de exemplu, la scrutinul parlamentar din 5 aprilie 2009. Partidului câştigător al alegerilor cu 60 de mandate, PCRM-ului, nu i-a ajuns un singur vot pentru a alege preşedintele ţării. În ţările mari, unde numărul de deputaţi în Parlament e de 4-5 ori mai mare ca la noi, un vot practic nu contează şi nu valorează cât aurul. De aceea e foarte importantă metodologia de distribuire a mandatelor parlamentare după rezultatele alegerilor pe liste de partid, cu atât mai mult că au existat unele disensiuni din partea unor partide.

Cazuri de neînţelegere şi chiar de discordie se întâlnesc şi în aplicarea noţiunilor de majoritate - simplă, calificativă sau absolută în situaţiile de luare a unor decizii colegiale în cadrul instituţiilor de stat de diferit rang şi în diverse consilii (Parlament, Guvern, organe de drept, senat, consilii ştiinţifice, consiliu de observatori etc.) Au hotărât să aducă lumină în aceste probleme în cadrul conferinţei de presă de la Academia de Ştiinţe a Moldovei din 23 februarie curent doi savanţi matematicieni, ambii doctori habilitaţi şi profesori universitari - Vasile Marina, preşedintele Consiliului Consultativ de Expertiză al AŞM, şi Dumitru Lozovanu, cercetător ştiinţific principal al Institutului de Matematică şi Informatică al AŞM, laureat al Concursului Naţional „Savantul anului 2009", care au studiat problema şi prin calcule matematice au ajuns la nişte rezultate surprinzătoare.

Concordanţa dintre metoda de distribuire a mandatelor şi principiul egalităţii voturilor cetăţenilor, stipulat în Constituţia Republicii Moldova, poate fi atinsă doar dacă devierilor, provenite de la obţinerea numerelor fracţionare, li se aplică o procedură matematică obiectivă, denumită „abatere standard". În acest caz principiul egalităţii voturilor, care nu poate fi realizat din cauza apariţiei numerelor fracţionare, se înlocuieşte cu cerinţa ca abaterile respective să fie minime. Pentru realizarea principiului egalităţii voturilor, consfinţit în Constituţie, matematicienii propun ca art. 87 din Codul Electoral să fie redactat astfel: mandatele obţinute de fiecare partid, care a trecut pragul electoral, se determină din condiţia ca abaterea standard de la principiul egalităţii voturilor să fie minimă.

Incorectitudinea metodologiei de calcul a mandatelor, elaborată în 1899 de juristul belgian D`Hondt, poate fi ilustrată în baza rezultatelor alegerilor din 5 aprilie şi 29 iulie 2009. Astfel, suportul unui mandat din 5 aprilie, obţinut de PCRM, constituie 12670 de voturi, iar al unui mandat din cadrul AMN - 13650 de voturi. La alegerile din 29 iulie PCRM-ul a obţinut un mandat în baza a 14720 de voturi, iar AMN-ul - 16660 de voturi. Diferenţa este evidentă. Prin urmare, această metodologie favorizează doar partidul care a ieşit pe locul 1, ceea ce vine în contradicţie cu principiul egalităţii voturilor cetăţenilor.

Dacă ar fi fost aplicat principiul egalităţii voturilor la scrutinele parlamentare, indicate mai sus, tabloul distribuirii mandatelor la alegerile din 5 aprilie ar fi arătat astfel: PCRM - 58 mandate în loc de 60, PL - 16 (15), PLDM - 15 (15), AMN - 12 (11). Mandatele de deputaţi în rezultatul alegerilor din 29 iulie 2009 s-ar fi repartizat în modul următor: PCRM - 47, în realitate - 48, PLDM - 17 (18), PL - 16 (15), AMN - 8 (7). Deci, prin aplicarea vechii metodologii de peste 100 de ani, în ambele cazuri au fost prejudiciate două partide PL şi AMN.

A doua chestiune, care a fost abordată în cadrul conferinţei de presă, ţine de interpretarea noţiunilor de majoritate simplă, majoritate absolută şi majoritate calificată. Majoritatea simplă, dacă ne referim la cei prezenţi la şedinţă, sau absolută, dacă ne referim la cei incluşi în listă, se identifică cu orice număr de voturi mai mare de jumătate din numărul celor prezenţi/incluşi în listă. De exemplu, majoritatea absolută din 101 de deputaţi se identifică cu orice număr de voturi egal sau mai mare de 51, actualmente este considerat 52.

Reieşind din abordarea sistemică a noţiunilor de majoritate, majorităţile calificate se vor defini prin număr întreg mai mare sau egal cu 2/3, 3/5 din numărul total. Astfel, conform acestui calcul 2/3 din Parlamentul actual constituie 68 de mandate, ceea ce corespunde cifrei acceptate în prezent de 68, iar 3/5 - 61.

În concluzie organizatorii conferinţei de presă au specificat că propunerile de aplicare a noii metodologii de distribuire a mandatelor parlamentare şi a interpretării corecte a noţiunilor de majoritate vor fi propuse Comisiei Electorale Centrale şi organelor de resort.

Tatiana Rotaru,
Centrul Media al AŞM,
tel. 27-41-93