La Chişinău a fost marcat un centenar de la naşterea marelui cărturar, Vasile Coroban, critic literar, spirit enciclopedic, luptător temerar pentru valorile româneşti în perioada în care aceste valori erau interzise de regimul sovietic, învăţător şi mentor al multor scriitori, critici literari, savanţi din Republica Moldova, deveniţi între timp figuri emblematice ale spiritualităţii româneşti dintre Prut şi Nistru.
Marele intelectual al Basarabiei postbelice, Vasile Coroban a fost omagiat de savanţi, oameni de cultură, profesori universitari, studenţi în cadrul Conferinţei ştiinţifice consacrată memoriei celui care „a readus clasicii literaturii române în RSSM", organizată de Academia de Ştiinţe (AŞM) şi Uniunea Scriitorilor din Moldova (USM).
„Un Socrate al Basarabiei postbelice", astfel l-a definit pe Vasile Coroban lingvistul Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM. Pentru că a trăit într-o vreme a „arbitrarului" şi nu s-a conformat dogmelor realismului socialist „Vasile Coroban a fost şi va rămâne a fi în amintirea noastră un critic literar nonconformist, un adept neclintit al valorilor artistice autentice, un promotor consecvent al esteticului în literatură", a mai spus în debutul Conferinţei ştiinţifice dr. hab. Vasile Bahnaru.
În perioada în care fenomenul literar artistic era supus unei acerbe ideologizări, savantul Vasile Coroban, fiind un spirit polemic, vertical şi erudit „a dat o nouă dimensiune ştiinţifică actului critic de la noi, fapt pentru care merită cele mai distinse aprecieri", a subliniat dr. hab. Mariana Şlapac, vicepreşedinte al AŞM.
Chiar dacă a activat în perioada sovietică plină de incertitudini şi de falsuri istorico-literare, criticului literar şi profesorul universitar Vasile Coroban a avut curajul şi priceperea să fie „un model de demnitate naţională şi de conştiinţă în aprecierea valorilor". Acest merit fundamental al savantului Vasile Coroban în cultura şi ştiinţa naţională a fost evidenţiat de acad. Mihai Cimpoi, pentru care Vasile Coroban „a fost un părinte intelectual". Or, anume Vasile Coroban, mărturisea eminescologul Mihai Cimpoi, i-a îndrumat primii paşi în domeniul criticii literare, citindu-i studiile cu creionul în mână şi orientându-l spre adevărata literatură, spre valorile artistice autentice.
Graţie spiritului său critic şi facultăţii sale de a judeca şi aprecia valorile, „Vasile Coroban a reabilitat statutul de cărturar, istoric, critic literar, iar, prin scrierea unor monografii esenţiale şi prin editarea operelor clasicilor, ne-a reîntors valorile împreună cu comentariile sale extrem de preţioase", a specificat acad. Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova.
În intervenţia sa, scriitorul Vladimir Beşleagă a stăruit asupra calităţilor lui Vasile Coroban de „om rar întâlnit, de intelectual cu verticalitate exemplară", care şi-a dedicat întreaga viaţă readucerii în actualitate a moştenirii clasice, fiind printre puţinii care „a disecat adevărul de neadevăr şi valoarea de nonvaloare, fiind mai presus de dogmele impuse, motiv pentru care a fost bătut, criticat şi marginalizat". Romancierul Vladimir Beşleagă a ţinut să se refere şi la calitatea lui Vasile Coroban de mare sufletist, un om de o sensibilitate aparte şi nu numai în viaţa de zi cu zi, ci şi în exprimarea ideilor şi conceptelor sale critice, care mergeau direct la suflet.
Dr. hab. Sergiu Pavlicenco s-a referit, în comunicarea sa, la deschiderea omului de cultură Vasile Coroban spre valorile literaturii universale, precum şi la căile eficiente folosite de acest mare savant în procesul de promovare a marilor nume ale literaturii universale în Basarabia postbelică.
Fără îndoială, elementul-cheie al Conferinţei ştiinţifice l-a constituit lansarea la Chişinău a volumului „Un arbitru într-o lume a arbitrarului", apărut în colecţia „Personalităţi notorii" a Academiei de Ştiinţe ale Moldovei şi a editurii „Ştiinţa". „E o datorie a noastră în faţa tinerei generaţii, pentru ca să ştie că şi pe timpuri au fost oameni care, atunci când toţi se îndoiau, el a rămas vertical. Despre aceasta e cartea", a menţionat dr. Gheorghe Prini, directorul prestigioasei edituri „Ştiinţa".
Eugenia Tofan, Centrul Media al AŞM, tel. 27-23-37
|