Onorată asistenţă! Dragi colegi din R. Moldova şi România! Domnule Preşedinte al Parlamentului R. Moldova! Stimaţi reprezentanţi ai presei!
Declar deschisă Conferinţa ştiinţifică internaţională consacrată celei de-a 75-a aniversări de la naşterea poetului-simbol GRIGORE VIERU, nume de referinţă al literaturii şi culturii noastre, trecut la Domnul acum un an, în urma unui tragic accident rutier.
Încă în timpul vieţii, atunci când poetul GRIGORE VIERU intra într-o sală în care-l aşteptau - fie copiii, adică albinuţele naţiunii, fie ţăranii, scriitorii, profesorii sau academicienii - toată lumea se ridica în picioare, cinstindu-i personalitatea aşa precum se cuvine unui creator atins de aripa geniului. Trecut în Veşnicie, fiind deja unul din inelele Coloanei Infinitului, GRIGORE VIERU este mai mult decât oricând aici, cu noi, şi vă rog, să ne ridicăm pentru a-i saluta prezenţa vie pe Aleea Clasicilor, Eroilor şi Martirilor Neamului!
Sunt mai bine de doi ani din ziua în care, în această Sală Azurie a elitei intelectuale de la Chişinău, a răsunat un clopot - Testamentul pentru urmaşi al poetului Grigore Vieru: "Limba Română - oastea noastră naţională". În acel Testament cu valoare de manifest cultural şi civic, devenit între timp un document istoric, GRIGORE VIERU menţiona: "Adunarea Generală Anuală, din 28 februarie 1996, a Academiei de Ştiinţe a Moldovei confirmă opinia ştiinţifică argumentată a specialiştilor filologi din Republică şi de peste hotare, aprobată prin Hotărârea Prezidiului AŞM din 9 septembrie 1994, potrivit căreia denumirea corectă a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este Limba Română". Sărut mâna tuturor academicienilor şi specialiştilor filologi care au semnat o asemenea declaraţie. Ea îmi adâncise mândria că fac parte şi eu din cei care vorbesc şi scriu româneşte".
Nu cred că există în această sală savant sau om ataşat de ştiinţa, cultura şi valorile sacre ale naţiunii noastre, care nu s-ar simţi mândru de această apreciere. Din anul 1989 - Scrisoarea celor 66 scriitori şi lingvişti - şi până în prezent, în ciuda tuturor presiunilor de ordin politic, Academia de Ştiinţe a Moldovei a fost mai mult decât principială, menţinându-şi neclintit poziţia privind limba vorbită de populaţia din stânga Prutului. Nu există două adevăruri! Există un singur adevăr ştiinţific - LIMBA ROMÂNĂ! În acest sens, după 20 de ani de discuţii sterile şi ridicole, nu există loc de târg şi interpretare. Îndemnăm politicienii secolului XXI, măcar de drag de marele nostru poet GRIGORE VIERU, care ne uneşte, să manifeste înţelepciune şi să nu se aventureze în discuţii inutile privind limba şi istoria neamului, or, aceste subiecte ţin EXCLUSIV de competenţa savanţilor şi nu pot face, sub nicio formă, obiectul unui referendum!
GRIGORE VIERU nu a fost numai poet. El a fost şi om politic într-o perioadă crucială pentru istoria secolului XX - căderea comunismului de tip sovietic. Dar, interesul politic al lui era unul NAŢIONAL, el n-a renunţat la adevăr şi la poporul său. GRIGORE VIERU va rămâne în istorie nu numai ca un mare poet, ci şi ca un model de demnitate umană, de integritate intelectuală, de om politic cu probitate morală. GRIGORE VIERU a spus ce a avut de spus atât pe vremea sovietică, cât şi ulterior, spre deosebire de unii colegi zgomotoşi ca butoiul gol, cărora nici după '89 nu le-a surâs talentul, pentru că nu au avut nimic "disident" în sertare... Zilele trecute am rămas impresionat de o declaraţie a E. S., Domnul Emil Constantinescu făcută la postul de televiziune JURNAL TV: "Un om politic se gândeşte la electorat. Un om de stat se gândeşte la istoria poporului său...". Cred că este un mesaj foarte înţelept adresat oamenilor politici şi de stat de la Chişinău, inclusiv în ceea ce priveşte atitudinea lor faţă de oamenii de ştiinţă şi cultură din R. Moldova, nedreptăţiţi de-a lungul vremii, la fel ca şi poetul-legendă GRIGORE VIERU.
Nimeni nu doreşte să vorbească despre Grigore Vieru la timpul trecut...
Cu toate că prin clepsidra vremii s-a scurs deja un an de zile de la trecerea la Domnul a marelui poet-martir, la Chişinău, nimeni nu doreşte să vorbească despre GRIGORE VIERU la timpul trecut, ca dovadă că poporul nostru l-a NEMURIT, l-a ETERNIZAT încă în timpul vieţii şi nu va putea concepe niciodată că GRIGORE VIERU, nu mai este printre noi.
Pentru noi, cei din actuala R. Moldova, GRIGORE VIERU este mai mult decât un poet, el este un preot, un lider spiritual al neamului, care a predicat o viaţă întreagă lumina Cuvântului şi a Adevărului, redeşteptându-şi semenii rătăciţi, care aveau un trecut istoric mutilat, arestat în arhive sub zeci de lacăte, împuşcat în inima fiinţei naţionale.
La fel ca şi întreaga românime, pe care GRIGORE VIERU a glorificat-o, nu pot să cred nici eu că Poetul a plecat pentru totdeauna de-acasă. Îl vom aştepta mereu, tot la fel precum Grigore Vieru şi-a aşteptat toată viaţa tatăl, ca să se întoarcă de la război. Am rămas cu un mare gol în suflet, am rămas orfani de un părinte spiritual. Păcat că GRIGORE VIERU nu a ajuns să vadă zorii libertăţii (re) aduşi în R. Moldova de tânăra generaţie, inclusiv de fiul său Călin Vieru, care, după accidentul fatal al tatălui, s-a implicat în viaţa politică pentru a continua cauza naţională şi a duce la capăt „ce n-a dovedit nici tata...".
Nu avem moarte cu tine nimic Nici măcar nu te urâm... Dar ce-ai face tu şi cum ar fi, De-ai avea un poet ca GRIGORE VIERU Şi-acesta ar muri?!
GRIGORE VIERU ne-a iubit pe toţi, noi nu l-am iubit înde-ajuns. GRIGORE VIERU s-a sacrificat pentru poporul său, noi nu i-am răspuns înde-ajuns.
Acum e de datoria noastră să nu ne cruţăm forţele pentru a-i mulţumi, pentru a-l cunoaşte profund şi a-l face cunoscut lumii, iar pentru aceasta nu e suficient ca în şcoli şi biblioteci să ajungă doar numele şi tablourile cu chipul său.
Cu regret, constat că unii dintre colegii săi îl invidiază pe GRIGORE VIERU chiar şi după moarte, negându-i talentul, martirajul şi sacrificiul în lupta pentru Limba Română şi Idealurile Naţionale. Nu este bine, fraţilor! Aşa, dezbinaţi, răutăcioşi nu vom reuşi să facem nimic nici pentru Ştiinţă, nici pentru Cultură, nici pentru IDEE! Ştia ce ştia mult pătimitul GRIGORE VIERU, atunci când scria: „doi copii încap în braţele mamei şi doi fraţi nu încap într-o ţară...".
Academia de Ştiinţe a Moldovei îşi continuă, însă, drumul său, indiferent de atacuri... Vom înmâna astăzi Premiul Nominal Grigore Vieru, instituit încă la 19 ianuarie 2009. De asemenea, vom lansa astăzi volumul monografic Grigore Vieru - Poetul, apărut la editura ŞTIINŢA în prestigioasa colecţie „Academica".
Ţin să vă anunţ că, la iniţiativa noastră, Premiul Nominal Grigore Vieru va fi, începând cu anul 2010, un premiu comun al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi al Academiei Române. Într-un an acest prestigios Premiu se va acorda pentru creaţie, iar în următorul an - pentru cercetare.
Academia de Ştiinţe a Moldovei anunţă, totodată, câteva dintre proiectele sale pentru anii 2010-2012, mizând şi pe concursul Guvernului R. Moldova:
- editarea operelor complete (poezie, publicistică, cugetări) ale poetului GRIGORE VIERU; - traducerea lor în cel puţin trei limbi de circulaţie internaţională: engleza, franceza şi germana (opere care for fi distribuite, inclusiv de ambasadele noastre şi de reprezentanţii diasporei româneşti); - digitalizarea, cu concursul noii conduceri a Radioteleviziunii Naţionale, a înregistrărilor audio/video cu GRIGORE VIERU din Fondul de Aur, pentru secole înainte; - instituirea anuală a unei burse pentru tinerii doctoranzi din străinătate, care doresc să vină la Chişinău, să înveţe limba română, să cerceteze fenomenul literar/cultural românesc de aici şi să promoveze în ţara lor (şi nu numai!) opera poetului GRIGORE VIERU.
Ţinând cont de faptul că GRIGORE VIERU nu mai aparţine doar familiei VIERU, ci întregii naţiuni, mă oblig, ca în calitatea mea de preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei să fac tot ceea ce îmi stă în putere pentru ca marele maestru al metaforei - GRIGORE VIERU, poet al maternităţii, unic în lume, să-şi ocupe locul bine meritat lângă poetul tutelar MIHAI EMINESCU şi nu numai în şcoli sau biblioteci...
Dumnezeu să-l odihnească cu Drepţii pe poetul la modul absolut GRIGORE VIERU, iar noi să trăim şi, prin faptele noastre, să-l înveşnicim ca pe „cel mai iubit dintre pământeni".
Acad. Gheorghe Duca, preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române
Chişinău, 13 februarie 2010
|