O problemă de importanţă vitală pentru cultura naţională – protejarea Centrului istoric al municipiului Chişinău – i-a adunat, la 2 februarie curent, în incinta Academiei de Ştiinţe a Moldovei, pe reprezentanţii Ministerului Culturii, Consiliului municipal Chişinău şi ai societăţii civile. Participanţii, invitaţi la un dialog cu ziariştii de către cercetătorii Secţiei de Ştiinţe Socio-Umaniste a AŞM, şi-au propus drept scop sensibilzarea opiniei publice şi a organelor de resort cu privire la situaţia precară în care s-a pomenit în prezent patrimoniul cultural imobil din municipiul Chişinău.
Deşi această moştenire culturală istorică se află sub protecţia autorităţilor publice locale şi centrale, a menţionat în cuvântul său de deschidere dr. hab. în studiul artelor Mariana Şlapac, vicepreşedinte al AŞM, suntem martori de mai mulţi ani la diverse abateri şi încălcări flagrante ale prevederilor legale în acest domeniu, care conduc în final la degradarea, desfigurarea sau dispariţia iremediabilă a unor monumente de artă şi cultură din capitală. Astfel, Chişinăul a pierdut deja prin demolare mai bine de 10% din clădirile cu statut de monument protejat, iar numărul edificiilor istorice deformate iremediabil prin reparaţii şi reconstrucţii degradante este şi mai mare. În acest sens, au fost aduse exemple concrete ca, bunăoară, demolarea nejustificată a Casei Teodosiu de pe bd. Ştefan cel Mare, inclus în Registrul monumentelor RM ocrotite de stat etc. În încheiere vicepreşedintele AŞM a dat citire apelului, întitulat „Poziţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei privind protejarea Centrului istoric al municipiului Chişinău”.
Prezent la acest eveniment, dr. hab. în istorie Gheorghe Postică, viceministru al culturii, a apreciat această adresare a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, expusă în mod public, şi însăşi oportunitatea unui dialog constructiv. Oficialul a specificat că anume în această zi, de 2 februarie, a ieşit de sub tipar în „Monitorul oficial” Registrul monumentelor RM ocrotite de stat, adoptat încă în 1993, ţinut în perioada dată la „secret”. Deja, în opinia vorbitorului, documentul s-a învechit, trebuie perfecţionat, reactualizat, iar 10% din obiectele şi monumentele de artă introduse în registru nu mai există. Viceministrul culturii s-a referit în continuare la acţiunile pe care le întreprinde ministerul respectiv în ameliorarea situaţiei create: armonizarea legislaţiei în conformitate cu cerinţele şi practicile Consiliului Europei şi UNESCO în domeniul protejării monumentelor – elaborarea proiectului Legii Patrimoniului cultural; un proiect de lege privind patrimoniul arheologic a fost deja promovat la Guvern, urmează a fi adoptate şi actele normative, care vor pune în aplicare această lege. Gheorghe Postică a subliniat şi oportunitatea pregătirii cadrelor în domeniu – nu avem restauratori, manageri în patrimoniul cultural şi nici o firmă specializată în efectuarea lucrărilor complicate şi subtile de a reface şi a reda din nou viaţă monumentelor moştenite de artă şi cultură.
Noul Plan Urbanistic General al mun. Chişinău, aprobat în 2007, a menţionat consilierul municipal Alexandru Corduneanu, nu are în mod normal compartimentul Patrimoniul Cultural. Planul nominalizat, document menit să asigure în următoarele decenii dezvoltarea armonioasă a capitalei, rămâne de reactualizat, de rând cu Registrul monumentelor RM ocrotite de stat, şi ulterior să fie avizat de AŞM, Primărie şi Ministerul Culturii, a propus reprezentantul Consiliului municipal.
Cu alte informaţii la tema au venit: dr. în arhitectură Sergius Ciocanu, preşedintele ICOMOS Moldova, dr. în istorie Valeriu Cavruc, noul director al Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM, dr. Sergiu Musteaţă, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Moldova ş.a.
În încheiere organizatorii conferinţei au răspuns la întrebările jurnaliştilor.
Tatiana Rotaru, Centrul media al AŞM 27-41-93 |