Adunările anuale ale secţiilor: SŞSU
Adunarea anuală a Secţiei Ştiinţe Socio-Umaniste a A.Ş.M., care a abordat chestiunea Cu privire la rezultatele activităţii ştiinţifice, inovaţionale şi manageriale pentru anul 2009, a constituit un examen pentru toate componentele acestei structuri academice. Este vorba de cei 5 membri instituţionali - Institutul de Istorie, Stat şi Drept, Institutul de Filologie, Institutul Patrimoniului Cultural, Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice, Instituţia Publică „Enciclopedia Moldovei" şi de 9 membri de profil - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică „Ion Creangă", Universitatea Tehnică din Moldova, Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul la Chişinău, Universitatea de Stat „Alecu Russo" din Bălţi, Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală şi Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. La această mare familie a Secţiei de Ştiinţe Socio-Umaniste (SŞSU), cu un potenţial uman de 621 de cercetători ştiinţifici, inclusiv 11 academicieni, 9 membri corespondenţi, 85 doctori habilitaţi, 281 doctori în ştiinţă, s-a referit în cuvântul său de deschidere a întrunirii anuale dr. hab. Mariana Şlapac, vicepreşedinte al A.Ş.M.
Moderatoarea a subliniat că în activitatea sa cotidiană Secţia şi-a concentrat eforturile pe două direcţii strategice: edificarea statului de drept şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric al Moldovei în contextul integrării europene; valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltarea durabilă. Cadrul de cercetare a SŞSU a fost structurat în 69 proiecte instituţionale, 8 proiecte din 2 programe de stat, 7 proiecte independente cu tinerii cercetători şi 5 proiecte internaţionale cu Federaţia Rusă, România, Franţa, Belarus şi alte state.
Activitatea de cercetare în SŞSU a fost permanent monitorizată de către consiliile ştiinţifice ale instituţiilor academice, Adunarea şi Biroul Secţiei. Ritmul de realizare a proiectelor finanţate de la bugetul de stat, precum şi rezultatele parţiale obţinute în 2009, au fost evaluate conform criteriilor de calitate, originalitate, valoare sau semnificaţie aplicativă, contribuţie efectivă la soluţionarea obiectivelor propuse.
În anul de referinţă a fost inaugurată o nouă colecţie academică „Personalităţi notorii", primul volum „Dumitru Matcovschi - poet şi om al cetăţii". Au fost realizate o serie de activităţi, consacrate omagierii academicienilor Constantin Popovici şi Dumitru Matcovschi cu prilejul marcării a unor jubilee, respectiv 85 de ani şi 70 de ani, în cadrul unor conferinţe ştiinţifice, însoţite de lansări de carte.
Un obiectiv important al activităţii Secţiei şi a instituţiilor din cadrul ei a vizat organizarea şi desfăşurarea celui de al IV-lea Forum al intelectualităţii de creaţie din ţările-membre ale CSI, ce-a avut loc la Chişinău între 23-25 septembrie 2009, axat pe tematica tineretului şi a ştiinţei. La capitolul realizări se înscrie plenar elaborarea şi editarea volumului de sinteză „Republica Moldova. Ediţie enciclopedică", continuarea colecţiei academice „Personalităţi notorii" cu alte 2 volume fundamentale: „Maria Bieşu - Primadona Operei Naţionale" şi „Poetul Grigore Vieru", care vor vedea lumina tiparului la începutul anului 2010. Trei personalităţi marcante ale culturii naţionale - Ion Ungureanu, Mihai Volontir şi Glebus Sainciuc - au fost distinse cu titlul onorific de Doctor Honoris Causa al A.S.M., aceeaşi menţiune fiindu-i acordată şi domnilor Gheorghi Pârvanov, Preşedintele Bulgariei, Matthias Weckerling, director general al Fundaţiei germane "Pentru cooperare juridică internaţională".
O realizare notabilă comună a Secţiei Ştiinţe Socio-Umaniste şi a Secţiei Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii constituie descoperirea în zona lacului Valea Morilor (mun. Chişinău) a fragmentelor de mamuţi, dispăruţi acum 3 mln de ani, precum şi a unor vestigii arheologice importante. Un alt rezultat remarcabil constituie lucrarea fundamentală "Istoria muzicii", elaborată de cercetătorii Institutului Patrimoniului Cultural, apreciată cu premiul anual al A.Ş.M. (coordonatori dr. Violina Galaicu şi dr. Victor Ghilaş).
Am putea aduce exemple de realizări ştiinţifice importante din cadrul fiecărui institut academic sau universitate, membri instituţionali şi de profil ai SŞSU, dar spaţiul nu ne permite acest lucru. Vom menţiona doar că cercetătorii Institutului de Filologie au elaborat studii despre D. Cantemir, N. Milescu-Spătaru, Gr. Alexandrescu, M. Eminescu, L. Blaga prin prisma dialogului valoric european; au pregătit ediţiile ştiinţifice în 6 volume de Tezaur folcloric din Basarabia, Transnistria, nordul Bucovinei, Transcarpatia etc.
Institutul de Integrare Europeană, pe lângă alte teme de cercetate pe care le-a programat în 2009, a elaborat suportul conceptual şi recomandări practice vizând determinarea mecanismului realizării de către puterea de stat a ameliorării activităţii instituţiilor politice şi a altor actori social-politici; optimizarea funcţionării sistemului politic şi îmbunătăţirea calităţii guvernării; consolidarea dialogului social dintre putere şi societate. Totodată, au fost identificate mecanismele de cooperare transfrontalieră Moldova-România-Ucraina în domeniul politicilor sociale, care ar putea fi implementate în practică. Pronosticul demografic general pentru fiecare grup de vârstă a populaţiei din Republica Moldova pe un termen mediu (2007-2050) - reprezintă un alt succes al savanţilor pe potrivă să ajute guvernarea în elaborarea politicilor respective.
Preşedinţii comisiilor de experţi pentru evaluarea activităţii ştiinţifice şi manageriale a membrilor instituţionali şi de profil ai Secţiei Ştiinţe Socio-Umaniste au semnalat unele probleme şi neajunsuri în acest sens. De exemplu, dr. hab. Anatol David a apreciat înalt rezultatele manageriale ale conducerii Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, specificând, totodată, că multe lucrări finalizate ale cercetătorilor n-au fost publicate din lipsă de finanţe; există rezerve în aplicarea oportunităţilor oferite de colaborările şi proiectele internaţionale. E necesară, totodată, şi sporirea capacităţilor acestei instituţii privind stocarea informaţiilor electronice în scopul de a organiza, moderniza şi gestiona propria Arhivă ştiinţifică.
Pentru Universitatea de Stat „Alecu Russo" din Bălţi Comisia de experţi a recomandat de a deschide noi laboratoare ştiinţifice; a angaja în activitatea de cercetare mai mulţi colaboratori titulari; a dezvolta bază logistică a ştiinţei; a îmbunătăţi procesul de implementare a rezultatelor cercetărilor obţinute în procesul de educaţie.
Obiective majore a formulat de la tribună, ca urmare a evaluării activităţii Institutului de Istorie, Stat şi Drept pentru anul 2009 dr. Nicolae Chicuş, preşedintele Comisiei de experţi. Ele reflectă astfel de imperative ca precizarea tematicii în domeniu ce va constitui baza Programului de cercetare pentru anii 2011-2014; finanţarea adecvată a tuturor componentelor procesului de cercetare - documentare, deplasări, publicaţii etc.; extinderea raporturilor de colaborare cu instituţiile similare de profil din Europa şi spaţiul post sovietic; integrarea structurală a doctoratului în cadrul institutului; consolidarea rolului Consiliului ştiinţific în activitatea de planificare şi evaluare a rezultatelor ştiinţifice.
În cadrul dezbaterilor pe marginea rapoartelor prezentate acad. Gheorghe Duca, preşedintele A.Ş.M. a intervenit de mai multe ori cu întrebări, precizări, observaţii, sugestii privind ameliorarea activităţii de cercetare şi managerială a institutelor academice şi de profil în perioada de criză economică, specificând importanţa utilizării raţionale a surselor financiare bugetare, atragerea investiţiilor străine în cercetare prin participarea la concursurile de cercetare-inovare, organizate de diverse fonduri ştiinţifice din Rusia, Ucraina, Belarus, Germania etc. O oportunitate extraordinară pentru cercetările în domeniul valorificării patrimoniului naţional, cultural şi istoric constituie Programul european Cadru 7, ce-a demarat acum doi ani. Participând la concursurile de proiecte din cadrul lui, cercetătorii ar putea obţine finanţări substanţiale pentru activitatea lor.
În altă ordine de idei, preşedintele Gheorghe Duca şi-a exprimat revelaţia descoperirii recente într-o bibliotecă ştiinţifică din Londra a monografiei „Cominternul şi originile „moldovenismului", scrisă de dr. în istorie Gheorghe Cojocaru, lucrare care a intrat la noi în ţară în topul celor mai importante 10 realizări ştiinţifice ale anului 2009.
La Adunarea anuală a Secţiei de Ştiinţe Socio-Umaniste a A.Ş.M. au participat şi reprezentanţii Guvernului, care deja activează de peste 100 de zile: viceprim-ministrul Ion Negrei, ministrul culturii Boris Focşa şi viceministrul culturii Gheorghe Postică, care s-au exprimat pe marginea discuţiilor de la Academie. Ministrul culturii, bunăoară, a sensibilizat necesitatea de moment a suportului ştiinţific în evoluţia teatrului şi a cinematografiei moldoveneşti, materiale aşteptate de funcţionarii de la acest minister. Viceprim-ministrul s-a referit, în parte, la activitatea Guvernului în noua formulă şi la sarcinile pe care şi le propune. Totodată, oficialul a scos în evidenţă unele probleme din activitatea institutelor din domeniu, pe care le cunoaşte din interior: mulţi a activat în cadrul Academiei de Ştiinţe. În speţă, a subliniat necesitatea reexaminării tematicii Institutului de Istorie, Stat şi Drept pentru perioada imediat următoare, iar în cercetările pe subiecte sensibile ca identitatea să nu divizăm societatea pe criterii etnice. În timpul apropiat, a mai specificat dl Ion Negrei, va fi semnat Acordul de Parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2010, în care vor fi trasate şi precizate obiectivele necesare ale acestei cooperări.
Adunarea anuală a Secţiei de Ştiinţe Socio-Umaniste a A.Ş.M. a adoptat o hotărâre, în care au fost incluse propunerile şi sugestiile expuse în cadrul dezbaterilor academice.
Tatiana Rotaru, Serviciul de presă al A.Ş.M., tel. 274193 |