Societatea Fizicienilor din Moldova a organizat între 26-27 noiembrie curent, în incinta Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a A.Ş.M., cea de a III-a Conferinţă a Fizicienilor din Moldova (CFM-2009) ce continuă seria manifestărilor din anii 2005 şi 2007. La eveniment au participat reprezentanţi ai institutelor academice cu profilul de fizică şi inginerie, universităţilor din ţară, precum şi cercetători în domeniu din România, Ucraina, Belarusi şi Rusia. Savanţii s-au întrunit la acest for ştiinţific sub însemnul celebrării Anului internaţional al Astronomiei şi marcării a 50 de ani de la descoperirea circuitului integrat şi al efectului Aharonov-Bohm.
La deschiderea celei de a III-a Conferinţe a Fizicienilor din Moldova, acad. Valeriu Canţer, preşedintele Societăţii Fizicienilor din Moldova, a menţionat importanţa evenimentului în contextul dialogului ştiinţific privind realizările în domeniu din ultima perioadă de timp la nivel de ţară şi, în ansamblu, în lume, de care este strîns legată şi cercetarea fizică de la noi. A subliniat necesitatea analizei şi a unor probleme cu care se confruntă comunitatea fizicienilor din ţară şi, în special, cele ce ţin de pregătirea cadrelor ştiinţifice.
Cu un cuvînt de salut către participanţii la Conferinţă s-a adresat acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, copreşedinte al Comitetului internaţional onorific al CFM-2009, care a evidenţiat semnificaţia manifestării, de rînd cu altele de acest gen, în consolidarea comunităţii ştiinţifice din ţară. Ne mîndrim cu faptul, a specificat dumnealui, că fizicienii noştri se află în topul unor rezultate performante, înregistrate de A.Ş.M. De exemplu, la actuala Expoziţie internaţională specializată „INFOINVENT – 2009", au fost prezentate peste 400 de lucrări o bună parte din ele aparţinînd fizicienilor. Referitor la integrarea ştiinţei şi educaţiei preşedintele A.Ş.M. şi-a exprimat doleanţa ca noile rezultate ştiinţifice din fizică să ajungă cît mai repede şi în cursurile de specialitate de la facultăţile universitate, precum şi în manualele şcolare.
Cu urări de bine şi de succes s-au adresat către participanţii la cea de a III-a Conferinţă a Fizicienilor din Moldova prof. univ. Mihail Revenco, prorectorul Universităţii de Stat a Moldovei; prof. univ. Valerian Dorogan, prorectorul Universităţii Tehnice din Moldova; m.c. Leonid Culiuc, directorul Institutului de Fizică Aplicată al A.Ş.M.; prof. univ. Anatolie Sidorenco, directorul Institutului de Inginerie Electronică şi Tehnologii Industriale al A.Ş.M.
CFM-2009 şi-a desfăşurat lucrările în cadrul sesiunilor plenare şi a sesiunilor pe următoarele secţii: Problemele fizicii teoretice; Fizica stării condensate; Fizica şi ingineria materialelor; Fizica şi tehnologiile moderne; Ingineria fizică şi echipamente tehnice; Fizica şi învătămîntul; Geofizica, fizica atmosferei şi protecţia mediului.
În cadrul şedinţei plenare acad. Valeriu Canţer a prezentat raportul „De la electronica de „ieri” – la microelectronica de „azi” – spre nanoelectronica de „mîine” (coautori S. Şişianu şi T. Şişianu). Astfel, a fost făcută o trecere în revistă a celor mai spectaculoase salturi în fizica modernă, consacrate aniversării a 50-ea a invenţiei Circuitelor Integrate. Potrivit raportorului, era modernă a electronicii a început cu o dezvoltare accelerată a fizicii în perioada dinainte şi de după cel de al doilea război mondial, cînd componentele electronice de la acea vreme – relee, rezistoare, condensatoare, bobine şi tuburi – şi-au găsit aplicare în diferite dispozitive electronice. Anume atunci s-au produs şi primele calculatoare electronice.
În a doua jumătate a anilor `50 transistoarele bipolare au înlocuit tuburile electronice. Utilizarea lor a dat naştere la noi sisteme electronice, inclusiv calculatoare, care pot fi caracterizate ca dispozitive de a doua generaţie. Explozia gradului de utilizare a dispozitivelor electronice şi a calculatoarelor a început cu cele din a treia generaţie a electronicii. Anume aceste dispozitive şi sisteme se bazau pe invenţia circuitului integrat de către Jack St. Clair Kilby şi independent de Robert Noyce, tehnologie care a condus mai tîrziu la elaborarea microprocesorului şi la evoluţia unor domenii întregi ale electronicii în microelectronică. Microcalculatoarele, create în anii `70, au devenit omniprezente după 1980. Noul domeniu de electronică-microelectronică s-a impus prin sisteme şi dispozitive din generaţia a patra, care au şi determinat esenţa dezvoltării societăţii informaţionale, bazată pe cunoaştere.
Evoluţia tehnologiilor de calcul a cunoscut o acceleraţie greu de imaginat. Timp de 50 de ani de la inventarea circuitelor integrate, rata de creştere a performanţei a fost exponenţială, dublînd puterea de calcul la fiecare 18 luni. Dezvoltarea tehnicilor de fabricare a circuitelor integrate este unică în istoria industriei moderne. Astfel, în prezent, electronica-microelectronica-calculatoarele-sistemele informaţionale-reţelele de calculatoare-internetul-nanoelectronica – au devenit matriţa formării traseului cursului civilizaţiei.
Dezvoltarea vertiginoasă în continuare a electronicii, microelectronicii, a subliniat raportorul, ne-au plasat deja în aria nanoelectronicii şi a nanotehnologiilor, elaborate în baza ei, care se afirmă prin microdispozitive de generaţia a cincia. Domeniul nanotehnologiilor se află abia la început, dar promite avansuri tehnologice extraordinare, rata descoperirilor fiind într-o continuă ascendenţă. Este posibil ca în următorii 7-10 ani să se poată construi nano-circuite digitale funcţionale.
Raportul, prezentat de acad. Valeriu Canţer, a generat discuţii între participaţii la conferinţa ştiinţifică, fiind înalt apreciat, ca informaţie şi modalitate de realizare a temei, de către acad. Sveatoslav Moscalenco, acad. Andrei Andrieş ş.a., evidenţiind, totodată, şi aportul fizicienilor moldoveni la realizarea acestor performanţe de importanţă universală.
La capitolul contribuţia ponderabilă a fizicienilor din ţară la dezvoltarea fizicii moderne au fost menţionate, de asemenea, două lucrări performante, realizate cu 50 de ani în urmă de fraţii academicieni Sveatoslav şi Vsevolod Moscalenco, referitoare la conceptul de biexciton în semiconductori şi la fenomenul de supraconductivitate în materiale cu benzi energetice suprapuse. Totodată, în cadrul rubricii Comemorări a fost marcat jubileul de 100 ani de la naşterea ilustrului fizician rus, acad. Nikolai Bogoliubov, care a participat activ la formarea primelor generaţii de fizicieni-teoreticieni din Republica Moldova.
La cea de a III-a Conferinţă a Fizicienilor din Moldova au fost prezentate 15 rapoarte, 54 de comunicări, circa 70 de lucrări poster, în cadrul cărora au fost discutate probleme actuale ale fizicii în aspect mondial şi intern, promovate relaţiile de cooperare între oamenii de ştiinţă, cultură, învăţămînt şi specialişti din diverse domenii ale economiei naţionale. Astfel, în comunicările de la şedinţa plenară acad. Sveatoslav Moscalenco a relevat aspecte noi a excitaţiilor elementare a sistemelor bidimensionale electron-gol în cîmpuri magnetice puternice, iar acad. Vsevolod Moscalenco a abordat aspectele teoriei de diagrame a modelului Hubbard pentru stările normale şi supraconductoare ale metalelor. Noi rezultate ce ţin de fizica proceselor fotovoltaice şi celulele solare au fost expuse în prezentările plenare ale acad. Ernest Aruşanov şi prof. univ. Petru Gaşin. În comunicarea vizînd domeniul fibrelor optice, menţionat în acest an cu premiul Nobel, acad. Andrei Andrieş s-a referit la aplicaţiile fibrelor optice în tehnologiile de senzori şi traductori. Interesantă a fost şi comunicarea de la şedinţa plenară a dr. Leinid Konopko, în contextul marcării jubileului de 50 ani de la descoperirea efectului Aharonov-Bohm, dedicată efectelor oscilatorii în cîmp magnetic a transportului electronic din nanofire de bismut.
Desigur, cercetătorii au acordat o atenţie deosebită aspectelor aplicative ale fizicii şi a interacţiunii ei cu industria, energetica, informatica, protecţia mediului ambiant, medicina şi alte domenii, ceea ce şi aşteaptă astăzi societatea noastră. Dintre rapoartele plenare pe aceste subiecte pot fi menţionate comunicările: acad. Mircea Bologa şi dr. hab. Teodor Grosu „Fenomene hidromecanice şi fizice în cîmpurile electric şi magnetic încrucişate”; m.c. Alexandru Dikusar şi dr. Serghei Baranov „Fabricarea nanofirelor prin aliere cu scîntei”. Tematica conferinţei a inclus şi un spectru larg de comunicări din domeniile adiacente fizicii, dintre care menţionăm lucrările: prof. univ. Petru Hadji - „Superchimia coerentă”, acad. Anatol Drumea şi alţi coautori - „Atlasul hărţilor intensităţii seismice ale cutremurelor din Moldova (s. XIII-XX1), dr. hab. Vasile Alkaz - „Riscul seismic multifactorial de pe teritoriul Republicii Moldova”.
O temă foarte importantă de interes public a fost abordată la masa rotundă cu genericul „Formarea potenţialului uman în cercetare şi educaţie universitară: starea actuală şi perspectivele dezvoltării”, în contextul integrării ştiinţei şi educaţiei şi elaborării proiectului Codului Educaţiei.
Vom remarca şi alte două evenimente care au avut loc în cadrul CFM-2009:Simpozionul in memoriam “Problemele teoretice şi fizica cinetică”, dedicat aniversării a 80-ea a ilustrului fizician moldovean Victor Kovarski, profesor universitar, membru titular al A.Ş.M. (1929-2000); Simpozionul “Fizica şi ingineria materialelor”, consacrat aniversării a 80-ea a cunoscutului fizician Alexei Simaşchevici, profesor universitar, membru titular al A.Ş.M., care activează cu succes şi în prezent. În acest sens la şedinţa plenară a conferinţei din 26 noiembrie au fost prezentate comunicările: dr. hab. Dormidont Şerban „Academicianul Alexei Simaşchevici – viaţa şi activitatea ştiinţifică” şi dr. hab. Elerlanj Sineavski „Victor Kovarskii – Savantul şi Omul”.
Lucrările Conferinţei Fizicienilor din Moldova CFM-2009 şi-au găsit reflecţie în culegerea "Abstracts".
Tatiana Rotaru |
