Institutul de Chimie al A.Ş.M., în comun cu Institutul de Ecologie şi Geografie al A.Ş.M., organizează la 9 noiembrie curent, începînd cu ora 14.00, în Sala mică a Institutului de Chimie (str. Academiei 3, et. 3), o masă rotundă, consacrată memoriei savantului Valeriu Ropot, cunoscut chimist şi ecolog – pe 7 noiembrie ar fi împlinit 75 de ani.
La această întîlnire de suflet sunt invitaţi colegii, prietenii, discipolii, toţi acei care l-au cunoscut şi l-au apreciat pe omul şi savantul Valeriu Ropot.
Vă propunem în continuare un eseu, scris inspirat de dr. hab. Tudor Lupaşcu, directorul Institutului de Chimie al A.Ş.M.
De ce nu vii?..
S-au scurs mai bine de 7 ani de cînd a plecat de printre noi – prieteni şi colegi – cel care a fost omul şi cercetătorul de vocaţie Valeriu Ropot. De 7 ani nu ne mai trece pragul Institutului de Chimie, al Institutului de Ecologie şi Geografie, Ministerului Mediului, Concernului de Stat „Apele Moldovei” etc., ca să ne spună ce este nou în domeniul calităţii apelor din ţara noastră, să scoată în evidenţă vreo problemă majoră de protecţie a mediului, să critice cu vehemenţă vreo nedreptate, vreun fals descoperit în realizarea unor proiecte de mediu sau, pur şi simplu, să ne povestească vreun banc pe care îl auzise de la cineva ori, adesea, compus de dînsul.
În această perioadă de timp apele Nistrului au curs liniştit. Doar că bătrînul fluviu parcă îl aşteaptă pe Valeriu Ropot să-i mulţumească pentru că a avut grijă permanent ca apa acestuia să fie limpede şi curată. Să-i mulţumească pentru că în 1983 l-a salvat de sărămura venită de la Combinatul de îngrăşăminte minerale din Stebnik (Ucraina); pentru că tot prin anii '80 dînsul a luptat cu toate instituţiile guvernamentale abilitate privind interzicerea extragerii nisipului şi a prundişului din albia Nistrului, fapt ce a condus în final la restabilirea echilibrului ecologic în acest sistem acvatic. Îl aşteaptă Nistrul ca să rezolve problema apelor reci din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk, care se ridică mereu de la fundul lui, de la o adîncime de circa 50 m (aşa, din păcate, a fost proiectată şi realizată această hidrocentrală ca apa să pătrundă în turbine de la fundul bazinului şi nu de la suprafaţă, cum ar fi fost normal), în rezultat s-a deteriorat hidroflora şi hidrofauna rîului pînă la lacul de acumulare Dubăsuri. Dacă Valeriu Ropot ar fi în viaţă 1-ar proteja pe bătrînul Nistru şi de tot felul de accidente ecologice. Chiar şi un fluviu are nevoie de un doctor al apelor ca să le trateze, în caz de necesitate.
Curg în linişte şi apele rîurilor mici de pe întregul teritoriu al Republicii Moldova, la fel aşteptîndu-l pe ecologul Valeriu Ropot să i se plîngă că ici-colo, pe malurile acestora, cineva a descărcat o maşină de gunoi, a deversat ape reziduale nepurificate, în special pe timp de noapte, nevăzut de nimeni.
De mai mult de 7 ani este aşteptat Valeriu Ropot şi în Stepa Bugeacului, ca aceste soluri să-i mulţumească pentru că au rămas intacte, nesalinizate şi nealcalinizate, după cum urmau să fie, conform unui proiect deşucheat, dacă erau irigate cu apă sărată din lacul de acumulare de la Taraclia ce conţinea 3-4 g/l de săruri.
Îl aşteaptă, murmurînd în şoaptă, şi izvoarele plaiului nostru ca să-i spună ecologului Valeriu Ropot că cineva a "uitat" pe teren surplusuri de pesticide, îngrăşăminte minerale etc., care pe alocuri au pătruns deja în apele subterane. Îl aşteaptă şi fîntînile satelor moldave, ce alimentează cu apă populaţia, să i se plîngă că cineva a depozitat gunoiul chiar în imediata lor vecinătate, ceea ce a condus la poluarea acestora cu nitraţi, nitriţi, amoniac, fosfaţi etc. Marele paradox este că această apă este consumată chiar şi de acei care au stocat sursa de poluare aproape de fîntînă, ceea ce denotă despre gradul scăzut de cultură sanitară a sătenilor.
De mai mult de 7 ani îl aşteaptă pe savantul Valeriu Ropot şi apele Dunării (al doilea din Europa fluviu după debitul de apă) ca să-1 întrebe de ce nu se realizează nici pînă astăzi proiectul acestuia privind captarea apei care, tratată în prealabil, să fie transportată printr-un sistem închis în Stepele Bugeacului, soluţionînd astfel integral problema atrovizionării cu apă a zonei menţionate.
– Unde eşti? – se întreabă, în special, apele rîului Prut, cînd ajung în comuna Bădragi: de prin anii `30 s-au obişnuit să-1 vadă pe copilul, apoi pe adolescentul, mai tîrziu pe maturul Valeriu Ropot pe malul lui. Îl aşteaptă ca sa-l întrebe de ce nu se mai organizează expediţii ştiinţifice în acest bazin hidrografic, începînd de la muntele Goverla, de unde îşi ia începutul rîul Prut, pînă în comuna Giurgiuleşti, unde se contopeşte cu Dunărea.
Îl asteaptă fără încetare toate apele noastre, care au atîta şi atîta nevoie de nobleţea şi de cunoştinţele profunde în domeniul hidrochimiei ale doctorului de ape Valeriu Ropot. Ele nu ştiu că de mai mult de 7 ani Vateriu Ropot nu mai este printre noi şi acest gol practic rămîne neacoperit.
În 1972 tînărul doctor în chimie Valeriu Ropot a fondat în cadrul Institutului de Chimie al Academiei de Ştiinţe Laboratorul de chimie a apei şi a resurselor minerale. Principalele obiective ştiinţifice ale acestei noi structuri vizau cercetarea şi stabilirea legităţilor de formare a calităţii apelor de suprafaţă şi a celor subterane şi punerea în evidenţă a proceselor şi a mecanismelor de transformare a poluanţilor naturali şi antropogeni în sistemele acvatice. Valeriu Ropot a acordat o atenţie deosebită elaborării unor tehnologii performante de potabilizare a apelor de suprafaţă, precum şi celor de epurare a apelor reziduale de la unităţile economice din Republica Moldova.
Cercetările ştiinţifice, efectuate sub conducerea dr. Valeriu Ropot, au evidenţiat mecanismul de imobilizare a poluanţilor de absorbanţii minerali, rolul centrilor activi în procesele de migrare şi transformare a substanţelor nocive în medul acvatic.
Au fost perfecţionate tehnologiile de potabilizare a apelor din Nistru şi Prut, s-au realizat multe procedee de tratare a apelor reziduale de la unităţile economice din complexul agroindustrial, unităţile cu procedee galvanice etc. Cercetările ştiinţifice, realizate de doctorul în chimie Valeriu Ropot, au permis aplicarea metodelor de diminuare a conţinutului ionilor de fluor, fier, amoniu, sulfură din apele subterane.
Rezultatele ştiinţifice ale savantului sunt reflectate în 3 monografii, peste 300 de lucrări publicate, 25 brevete de invenţie etc. Sub conducerea lui Valeriu Ropot s-a format în Republica Moldova o şcoală ştiinţifică de hidrochimişti, cunoscută departe de hotarele ei. A fost un îndrumător erudit al 4 autori de teze de doctorat. Valeriu Ropot a organizat 6 expediţii de la izvor pînă la Marea Neagră pe rîurile Nistru şi Prut, mai multe manifestări ştiinţifice internaţionale, consacrate protecţiei apelor. Ultimul seminar ştiinţifico-practic naţional, desfăşurat în toamna lui 2001 cu genericul "Managementul resurselor de apă în condiţiile unui mediu vulnerabil”, organizat de Valeriu Ropot cu suportul financiar al Comisiei Naţionale a R.M. pentru UNESCO, – îl păstrăm în memorie şi în prezent.
… De ce nu vii, prietene drag, Valeriu Ropot?
Dr. hab. Tudor LUPAŞCU,
profesor, director al Institutului de Chimie al A.Ş.M. |
