Alegerea Preşedintelui Republicii Moldova constituie astăzi una din cele mai dificile probleme cu care se confruntă societatea. Pe fondul unei crize economice dezastruoase, criza politică din Legislativ riscă să arunce Republica Moldova într-un haos, în alegeri parlamentare la nesfârşit, situaţie extrem de păguboasă pentru firava noastră democraţie din cel puţin două considerente: populaţia se va dezamăgi totalmente în clasa politică, în relevanţa votului acordat, iar partenerii noştri externi, pe ajutorul cărora mizăm foarte mult, ne vor abandona, ne vor trata cu neîncredere, rezervând politicienilor noştri un loc de frunte în topul oamenilor iresponsabili.

E clar pentru toată lumea că această criză politică este provocată de ambiţiile partidelor parlamentare şi de caracterul difuz al unor norme din Constituţie. Şi totuşi, chiar în aceste circumstanţe, trebuie găsită o soluţie pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova şi evitarea alegerilor anticipate. Utilă în acest context poate fi experienţa ţărilor cu un sistem politic similar.

Din perspectiva unei contribuţii la deblocarea situaţiei, ajutat fiind de experţii de la Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice şi Direcţia Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, propun să trecem în revistă mai multe modele de alegere a şefului statului de către Parlament în statele europene, experienţa cărora poate fi preluată şi în cazul ţării noastre. (Ordinea este alfabetică).

Albania

Candidatul la funcţia de preşedinte este propus Asambleei de un grup de minim 20 deputaţi. Deputatul poate participa doar în cadrul unui grup de iniţiativă. Preşedintele este ales prin vot secret, fără dezbateri, cu o majoritate de 3/5 din voturile membrilor Asambleei (86 din 140 de voturi). În cazul în care nu se reuşeşte alegerea în primul tur de scrutin, în termen de 7 zile, este organizat cel de-al doilea tur de scrutin, iar în caz de eşuare a acestuia, după încă 7 zile, se organizează al treilea tur de scrutin. Dacă participă mai mulţi candidaţi la funcţia de preşedinte şi nici unul n-a obţinut majoritatea necesară, este organizat al patrulea tur de scrutin între candidaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi. Dacă nici în acest caz nu este ales preşedintele, atunci are loc cel de-al cincilea tur de scrutin. În caz de insucces, se dizolvă Asambleea şi au loc noi alegeri în termen de 60 de zile. După alegeri, are loc aceeaşi procedură de alegere a preşedintelui şi dacă nu se reuşeşte alegerea preşedintelui, atunci Asambleea este iarăşi dizolvată. Următoarea Asamblee, aleasă după alte 60 de zile, alege preşedintele cu voturile majorităţii simple a membrilor săi.

Cehia

Articolul 58 din Constituţia cehă prevede că, candidatura la funcţia de preşedinte poate fi propusă de cel puţin 10 deputaţi sau 10 senatori. Candidatul care obţine majoritatea voturilor tuturor deputaţilor şi majoritatea voturilor tuturor senatorilor este ales în funcţia de preşedinte. Dacă nici un candidat nu obţine majoritatea, atunci, în termen de 14 zile, este organizat cel de-al doilea tur de scrutin. Candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi în Camera Deputaţilor şi candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi în Senat, participă la turul doi al alegerilor. Candidatul care obţine voturile majorităţii simple a deputaţilor şi senatorilor prezenţi este ales în calitate de preşedinte. Dacă nu se reuşeşte alegerea preşedintelui nici în turul doi de scrutin, atunci, în termen de 14 zile, are loc cel de-al treilea tur de scrutin, în cadrul căruia candidatul care a obţinut majoritatea voturilor în cel de-al doilea tur de scrutin, trebuie să fie ales cu majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor prezenţi în şedinţă.

Estonia

Preşedintele este ales de Parlament (Riigikogu) sau în condiţii speciale de către organul electiv. Candidatura la funcţia de preşedinte poate fi înaintată de cel puţin 1/5 din membrii Parlamentului. Este ales candidatul care a obţinut o majoritate de 2/3 din voturile deputaţilor. Dacă nici un candidat nu obţine voturile necesare, atunci în ziua următoare se organizează un nou tur de scrutin. Înainte de al doilea tur, are loc din nou procedura de nominalizare. Dacă nici un candidat nu obţine majoritatea necesară în turul doi, în aceeaşi zi, este organizat cel de-al treilea tur de scrutin între primii doi candidaţi cu cele mai bune rezultate obţinute în turul doi. În caz de nereuşită a celui de-a treilea tur de scrutin, preşedintele Parlamentului convoacă, în termen de o lună, un organ elector pentru alegerea şefului statului.

Din acest organ elector fac parte membrii Parlamentului şi reprezentanţi ai consiliilor locale. Fiecare consiliu local desemnează câte cel puţin un reprezentant, cetăţean estonian. Parlamentul prezintă organului elector doi candidaţi la funcţia de preşedinte, care au obţinut cele mai multe voturi. De dreptul de a înainta candidaţi, dispun şi grupuri de cel puţin 21 de membri ai organului elector. Dacă nici un candidat nu învinge în primul tur de scrutin, cel de-al doilea tur este organizat în aceeaşi zi între cei doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi. Preşedintele este ales cu majoritatea voturilor.

Germania

Preşedintele german este ales o dată în cinci ani de către Asambleea Federală, reunită anume în acest scop şi formată din membrii Bundestagului şi un număr egal de delegaţi din partea legislativelor landurilor (1000 persoane). Preşedintele este ales prin vot secret, fără dezbateri.

Asambleea se reuneşte nu mai târziu de 30 de zile înainte de expirarea termenului preşedintelui actual. Asambleea este convocată de preşedintele Bundestagului.

Persoana, care a obţinut majoritatea voturilor membrilor Asambleei este aleasă în funcţia de Preşedinte. Dacă după două tururi de scrutin, nici un candidat nu a obţinut o majoritate, candidatul, care obţine cel mai mare număr de voturi în următorul tur, este declarat învingător.

Grecia

Articolul 32 din Constituţie prevede că preşedintele trebuie ales de Parlament într-o şedinţă specială, cu o lună înainte de expirarea termenului actualului preşedinte.

Candidatul, care obţine 2/3 din numărul total al deputaţilor Parlamentului, este considerat ales. În cazul în care n-a fost întrunit numărul necesar de voturi, peste 5 zile, are loc un nou tur de scrutin. În caz de insucces, procedura se repetă după alte 5 zile. Candidatul care obţine o majoritate de 3/5 din voturile deputaţilor este confirmat în funcţia de Preşedinte. În cazul în care cel de-al treilea tur de scrutin nu se încheie cu o majoritate calificată necesară, Parlamentul este dizolvat în termen de 10 zile de la scrutin şi au loc alegeri noi. După constituirea noului Parlament, este iniţiată procedura de alegere a preşedintelui. Pentru a învinge, candidatul trebuie să obţină o majoritate de 3/5 din voturile membrilor Parlamentului.

În cazul în care nu se întruneşte această condiţie, scrutinul se repetă în 5 zile şi candidatul care obţine majoritatea absolută a voturilor, este declarat învingător. Dacă nici de această dată majoritatea absolută nu este atinsă, în termen de 5 zile, este organizat un nou scrutin între candidaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi, iar în calitate de preşedinte este desemnată persoana, care obţine o majoritate relativă.

Italia

Articolul 83 din Constituţie stipulează că preşedintele republicii este ales de Parlament în şedinţa comună a membrilor săi. La alegeri trebuie să participe trei delegaţi din partea fiecărei regiuni, aleşi de Consiliul Regional. Preşedintele se alege prin vot secret cu o majoritate de 2/3 a Asambleei. După a treia tentativă, majoritatea simplă este suficientă.

Letonia

Preşedintele este ales prin vot secret cu o majoritate de voturi, adică nu mai puţin de 51 de membri ai Saeima. (din 100)

Ungaria

În articolul 29/B din Constituţia ungară se stipulează că este necesar un număr minim de 50 de deputaţi pentru a înainta un candidat la funcţia de preşedinte. Candidatul care obţine o majoritate de 2/3 în primul tur de scrutin este declarat ales. În caz de nereuşită, se organizează cel de-al doilea tur în care, de asemenea, este necesară o majoritate de 2/3. La cel de-al treilea tur de scrutin participă doar cei doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi în turul doi. În acest caz, învinge candidatul care a întrunit majoritatea simplă. Procedura de alegeri trebuie să dureze nu mai mult de trei zile consecutive.

Observăm că în majoritatea ţărilor parlamentare, alegerea şefului statului se realizează în condiţii de maximă transparenţă, iar procedura dezbaterilor şi discuţiilor are loc în mare parte în perioada anterioară votării propriu-zise. Deşi unele state au optat pentru introducerea unor exprimări exacte a votului calificat – 2/3 sau 3/5, în scopul evitării situaţiei de blocaj, de criză politică, se optează, în cele din urmă, pentru majoritatea simplă.

Legislaţia statelor nominalizate, în care alegerea preşedintelui are loc în Parlament, nu stipulează numărul minim de candidaţi, or, aceasta rămâne la discreţia fracţiunilor parlamentare şi a grupurilor de iniţiativă din rândul deputaţilor. Mai mult decât atât, lipsesc prevederile privind necesitatea unei candidaturi de alternativă.

În unele state (Germania, Italia), în vederea asigurării legitimităţii noului şef al statului, în procesul de alegere sunt implicaţi şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, consiliilor regionale şi ai altor entităţi administrative. Aceasta se face cu scopul de a implica autorităţile publice de nivelul doi în procesul politic naţional.

Majoritatea ţărilor au optat pentru adoptarea unei legi speciale privind alegerea preşedintelui, cu scopul de a evita eventualele lacune în acest proces.

De cele mai multe ori, de calitatea procesului de alegere a şefului statului depinde consensul naţional pe perioada mandatului respectiv. În acest context, responsabilitatea partidelor care au acces în Parlament este foarte mare.

Preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei,
Academician Gheorghe DUCA