Membrul corespondent Nicolae Balaur este unul din cei mai remarcabili savanţi autohtoni în domeniul fiziologiei şi biochimiei plantelor. Lucrările ştiinţifice ale Dumnealui au pus baza fondării unei noi direcţii la intersecţia fiziologiei, biochimiei şi bioenergeticii plantelor – agrobioenergetica. O contribuţie considerabilă a adus şi la organizarea ştiinţelor biologice în ţară: pe parcursul a unsprezece ani a activat în conducerea Institutului de Fiziologie şi Biochimie a Plantelor. Anume această perioadă a fost una creatoare în procesul de transformare a institutului în for principal al cercetărilor ştiinţifice în domeniul fiziologiei şi biochimiei plantelor.

Nicolae Balaur s-a născut la 17 octombrie 1939 în satul Buţeni, judeţul Lăpuşna, într-o familie de ţărani. Copilăria nu i-a fost deloc uşoară: anii `40 ai secolului trecut s-au înscris în istorie ca ani ai războiului al II-lea mondial şi ai foametei. Absolveşte şase clase în şcoala din satul natal, iar în anul 1951, cînd împlinise 12 ani, pleacă cu părinţii în Rusia. Revenind la baştină, după absolvirea şcolii medii din or. Hînceşti în anul 1958, la vîrsta de 19 ani, susţine cu succes examenele de admitere la Universitatea de Stat din Chişinău şi este înmatriculat la facultatea de biologie şi agrologie a acestei instituţii. Este pasionat de agrobiologie, şi îndeosebi, de fiziologia plantelor, domeniu care în viitor i-a determinat destinul de om de ştiinţă.

După absolvirea facultăţii în 1963 este recrutat pentru un an în serviciul militar activ în rîndurile Armatei Sovietice. La sfîrşitul anului 1964 este angajat la serviciu la Grădina Botanică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, unde pe atunci, graţie directorului acesteia, academicianului Alexandru Ciubotaru, se acorda o atenţie deosebită pregătirii cadrelor naţionale de savanţi. După un an de activitate în funcţie de laborant superior, este repartizat la doctorantura cu destinaţie specială a Institutului de Fiziologie a Plantelor „C.A.Timireazev” al Academiei de Ştiinţe a ex-URSS. Aici, sub conducerea ştiinţifică a profesorului universitar A.A. Şahov, care îi serveşte de-a lungul vieţii drept model de corectitudine şi dăruire plenară activităţii ştiinţifice, iniţiază un set de cercetări ştiinţifice de pionierat, consacrate determinării influenţei componentelor spectrului luminii asupra ultrastructurii cloroplastelor şi mitocondriilor. În rezultatul acestor cercetări au fost stabilite: influenţa luminii asupra ultrastructurii mitocondriilor, fapt care nu se cunoştea pînă la aceste studii; legităţile modificării ultrastructurii mitocondriilor în funcţie de nivelul de dezvoltare a sistemului membranar al cloroplastelor şi de spectrul luminii, printre care menţionăm că activitatea specifică maximă a luminii revine formării corpului prolamelar, etapă obligatorie şi principală în morfogeneza cloroplastelor. Perioada de formare a sistemului membranar al plastidelor este însoţită de o creştere considerabilă a biosintezei proteinelor, fosfolipidelor în corpul prolamelar.

Pentru prima dată a fost demonstrată compensaţia reciprocă a funcţiei energetice între mitocondrii şi cloroplaste în asigurarea cu energie pe parcursul morfogenezei lor. Acest fenomen a fost evidenţiat mai tîrziu şi pentru acţiunea factorilor nefavorabili de temperatură asupra plantelor: la temperaturi scăzute mai active sunt mitocondriile, iar la cele ridicate – cloroplastele.

Caracteristic pentru lucrările ştiinţifice ale domnului Nicolae Balaur este analiza profundă a datelor proprii, obţinute în rezultatul experimentelor, prin prisma celor bibliografice, şi originalitatea concluziilor, ipotezelor şi concepţiilor, elaborate în baza acestora, cum ar fi: fenomenul sinergismului fototermic în creşterea şi dezvoltarea plantelor; fenomenul fotoinducerii biosintezei α – amilazei în seminţele de grîu fără embrion şi altele.

De exemplu, încă în anii ’80 ai secolului trecut în rezultatul studierii fenomenelor bioenergetice la plante înaintează o ipoteză surprinzătoare, conform căreia funcţia de reglare a eficienţei energetice a mitocondriilor se efectuează prin radicalii liberi. Experienţele, cu utilizarea ubichinonei-9, care sub acţiunea razelor ultraviolete iniţiază formarea radicalilor liberi, au demonstrat posibilitatea sporirii potenţialului membranar al mitocondriilor, cît şi a indicilor procesului de producţie a hibrizilor de porumb irezistenţi în condiţii de secetă la nivelul celor rezistenţi, majorîndu-se şi eficienţa energetică a respiraţiei.

Totalitatea rezultatelor ştiinţifice privind studierea energeticii procesului de producţie au condus la formularea şi înaintarea unui nou concept despre funcţia de reglare a metabolismului energetic, în baza căruia în anul 1993 a fost susţinută cu succes teza de doctor habilitat în biologie „Metabolismul energetic în coraport cu productivitatea şi rezistenţa plantelor la temperaturi nefavorabile”. În 1997 i s-a conferit titlul de profesor universitar.

În baza studiului complex al metabolismului energetic la diverse specii de plante, cu utilizarea electroforezei, cromatografiei, spectrofotometriei etc., în diferite condiţii de creştere şi sub influenţa factorilor exogeni a fost evidenţiat un nou principiu ştiinţific de mare anvergură, conform căruia procesul de producţie a plantelor este direct cuplat cu nivelul de disipare a energiei. În această direcţie de pionierat sunt şi cercetările disipării energiei de către organismele vegetale ca expresie a eficacităţii sistemelor de sinteză ATP şi folosirea acestuia în procesele de formare a productivităţii şi rezistenţei plantelor. Printre rezultatele acestui set de studii un interes deosebit prezintă stabilirea dependenţei procesului de acumulare a biomasei de către plante şi rezistenţei organismului vegetal de parametrii energetici ai procesului de producţie.

Spiritul inventiv, dorinţa de a cunoaşte şi interesul pentru problemele teoretice ale fiziologiei şi biochimiei plantelor, talentul de a analiza şi concluziona la scară largă i-au permis prof. univ. N. Balaur de a propune metodologii şi metode noi de diagnosticare a rezistenţei plantelor; de testare a capacităţilor de stimulare şi inhibare a substanţelor biologic active; de sporire a rezistenţei şi productivităţii plantelor; de determinare a dozelor optimale ale nutrienţilor minerali pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor.

În anul 2000 contribuţia esenţială a doctorului habilitat Nicolae Balaur în dezvoltarea fiziologiei şi biochimiei plantelor, în special, a bioenergeticii plantelor, direcţiei ştiinţifice privind interdependenţa metabolismului energetic, productivităţii şi rezistenţei plantelor a fost recunoscută de comunitatea ştiinţifică a ţării, fiind ales în calitate de membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

O înaltă apreciere au obţinut studiile privind legităţile influenţei factorilor stresogeni şi substanţelor biologic active asupra eficienţei energeticii fotosintezei şi respiraţiei plantelor, efectuate de membrul corespondent N. Balaur, în comun cu colegii săi. De o importanţă deosebită sunt generalizările sale de ultimă oră la nivel de descoperire ştiinţifică, efectuate pe marginea rezultatelor cercetărilor complexe privind specificul manifestării fotorespiraţiei la diverse specii de plante cu diferit tip de fotosinteză, inclusiv la cele necultivate. Esenţa acestei realizări constă în revelarea a două căi de asimilare a CO2 şi a metabolismului carbonului în procesul fotosintezei la plantele cu C3-tip de metabolism: unul localizat în frunze şi altul – în organele de reproducere. Aceste rezultate presupun o reconsiderare a viziunii privind metabolismul carbonului în procesul de fotosinteză la plantele de tip C3, precum şi o nouă posibilitate de a spori esenţial productivitatea şi rezistenţa acestor plante.

Concomitent, membrul corespondent N. Balaur şi-a adus aportul în organizarea investigaţiilor în domeniul fiziologiei şi biochimiei plantelor: 4 ani activează în funcţia de secretar ştiinţific, 7 ani – de director adjunct pentru probleme de ştiinţă al Institutului de Fiziologie şi Biochimie a Plantelor; este fondatorul laboratorului „Bioenergetică”, în fruntea căruia se află timp de 27 de ani. O perioadă îndelungată a activat în calitate de secretar ştiinţific responsabil al revistei ştiinţifice «Известия АН МССР, серия биологических и химических наук».

Rezultatele activităţii ştiinţifice pe parcursul a 45 de ani s-au materializat în cele 250 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 6 monografii şi 14 brevete de invenţie, dintre care lucrările „Энергетика биосинтеза” şi „Онтогенетическая адаптация энергообмена растений» sunt folosite ca materiale informative pentru studenţi.

Membrul corespondent Nicolae Balaur, savant cu renume, a trecut toate treptele ierarhice în ştiinţă (laborant, cercetător ştiinţific, şef de laborator, secretar ştiinţific, vicedirector) doar prin munca sa asiduă de zi cu zi.

Cu ocazia împlinirii onorabilei vîrste de 70 de ani din ziua naşterii îi adresăm un sincer La mulţi anişi îi dorim din suflet sănătate şi noi succese întru dezvoltarea ştiinţei.

Academician Gheorghe DUCA
Academician Teodor FURDUI