„Dezvoltarea ştiinţei contemporane şi rolul ei în condiţiile crizei financiar-economice şi de globalizare” a constituit genericul şedinţei Consiliului Asociaţiei Internaţionale a Academiilor de Ştiinţe (AIAŞ cu sediul la Kiev), ce s-a întrunit la 23 septembrie curent, în Sala Mică a A.Ş.M. În cuvîntul său de deschidere preşedintele AIAŞ, acad. Boris Paton, preşedintele Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei, a specificat că exact cu 16 ani în urmă, pe 23 septembrie 1993, a fost creată Asociaţia Internaţională a Academiilor de Ştiinţe, care şi-a propus drept scop în acea perioadă dificilă de a-şi aduce o contribuţie esenţială la consolidarea şi dezvoltarea cooperării ştiinţifice internaţionale şi, în primul rînd, cu ţările CSI. Interesul faţă de acest eveniment a fost generat şi de însuşi personalitatea savantului ucrainean Boris Paton, legendă vie a ştiinţei mondiale, director de 56 de ani al Institutului de Sudură Electrică „E.O. Paton” al A.N.Ş.U, pe care l-a fondat tatăl său, şi preşedinte fără întrerupere de 47 de ani al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei. Probabil, că la moment este cel mai longeviv savant, care continuă activ să muncească – la 27 noiembrie va marca aniversarea a 91-a. Este membru de onoare al A.Ş.M. din 1998.

În raportul prezentat „Cu privire la rezultatele activităţii Asociaţiei Internaţionale a Academiilor de Ştiinţe (decembrie 2008–septembrie 2009)”, preşedintele AIAŞ Boris Paton a menţionat că organizaţia pe care o conduce a realizat mai multe activităţi semnificative vizînd consolidarea şi dezvoltarea cooperării internaţionale în cadrul CSI. Astfel, bunăoară, după o întrunire din anul trecut de la Bişkek, AIAŞ, Institutul „I.V. Kurceatov” din Moscova şi Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, regiunea Moscova, au luat decizia de a crea Centrul Internaţional de Inovaţii în Nanotehnologii al CSI. Fondarea acestui Centru la Dubna este generat de necesitatea creării unui spaţiu unic de cercetare ştiinţifică şi inovare, de pregătire a tinerelor cadre în domeniu. Forul de constituire a noii instituţii ştiinţifice se va întruni la finele anului curent. Interesul Republicii Moldova faţă de organizarea Centrului Internaţional de Inovaţii în Nanotehnologii al CSI este stimulat şi de crearea unei pieţe comune de promovare a produselor sciento-intensive, atragerea investiţiilor de la corporaţiile transnaţionale.

A continuat colaborarea fructuoasă a AIAŞ cu UNESCO. Un rezultat al acestei cooperări constituie Simpozionul al V-lea internaţional cu tema: „Noi provocări pentru ştiinţa academică în contextul problemelor crizei contemporane: aspecte internaţionale şi naţionale”, care avut loc la 14-19 septembrie curent la Aluşta, Crimeea. În acest context nominalizăm şi sesiunile ştiinţifice anuale ale Asociaţiei Internaţionale a Academiilor de Ştiinţe: în domeniul materialelor noi – 1-2 iunie 2009, la Kiev; probleme fundamentale ale geografiei – 1-4 iunie 2009, la Minsk; editarea cărţilor – 16-18 septembrie, de asemenea, la Minsk. Tot în această vară, la Erevan, în cadrul Institutului de Istorie al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Armeniei, a avut loc a V-a şedinţă plenară a Asociaţiei internaţionale a institutelor de istorie din ţările CSI (preşedinte, acad. A.O. Ciubarian). În calitate de exemplu pozitiv au fost menţionate şi Cursurile superioare, ediţia a II, pentru tineri cercetători şi specialişti din Comunitatea Statelor Independente cu genericul „Cercetări cu ajutorul radiaţiei de sincrotron şi neutroni ale nanosistemelor”. Pot fi aduse şi zeci de alte exemple din palmaresul realizărilor AIAŞ, care ne demonstrează că această colaborare ştiinţifică interstatală este necesară şi trebuie extinsă în continuare.

Cel de al doilea raport cu tema „Dezvoltarea ştiinţei contemporane şi rolul ei în condiţiile crizei financiar-economice şi de globalizare” a fost prezentat de acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Conducătorul forului ştiinţific din Moldova a supus unei ample analize situaţia din domeniu în spaţiul CSI, precum şi din alte state ale lumii, care deja au acumulat o anumită experienţă în diminuarea recesiunii. Interconexiunea economiilor naţionale, a menţionat vorbitorul, nu a permis adoptarea unor măsuri protecţioniste adecvate, majoritatea statelor fiind afectate de reacţii de criză în lanţ. În aceste condiţii, formulele cunoscute de management anticriză n-au mai funcţionat, iar încercările de a găsi un remediu mondial nu s-au soldat cu rezultatele scontate. Referitor la redresarea situaţiei din ţara noastră acad. Gheorghe Duca a expus paradigma, formulată – Economia bazată pe cunoaştere.

În continuarea şedinţei s-au desfăşurat dezbaterile cu participarea conducătorilor delegaţiilor din Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Belarusi, Tadjikistan, Azerbaigean etc.

Participanţii la şedinţa Consiliului Asociaţiei Internaţionale a Academiilor de Ştiinţe au adoptat o serie de hotărîri, între care: „Cu privire la rezultatele activităţii de bază ale AIAŞ (decembrie 2008-septembrie 2009”; „Cu privire la cooperarea între AIAŞ şi Institutul „I.V. Kurceatov”; „Cu privire la activitatea Consiliului pentru editarea cărţilor din cadrul AIAŞ”; „Cu privire la planul de acţiuni pentru anul 2010”; „Cu privire la proiectele comune ale AIAŞ cu Fondul interstatal de cooperare umanitară ale statelor CSI” şi altele.

Totodată, participanţii la aceste dezbateri academice cu un subiect atît de actual au adoptat Adresarea Asociaţiei Internaţionale a Academiilor de Ştiinţe către liderii statelor CSI cu privire la dezvoltarea ştiinţei contemporane în condiţiile crizei financiar-economice şi de globalizare.

Tatiana Rotaru,
Serviciul de presă al A.Ş.M.