Medicina contemporană este de neimaginat fără utilizarea echipamentului modern de diagnostic. Cu toate că metodele imagistice au obţinut un caracter de rutină, totuşi în aplicarea lor persistă o serie de probleme. Mai întâi de toate, aceasta se datorează faptului că medicii trebuie să lucreze cu informaţii slab structurate şi neformalizate. In plus, însuşi volumul lor este în continuă creştere graţie apariţiei unor noi metode şi tehnologii de examinare a pacienţilor.
Domeniul examinării ultrasonografice nu este o excepţie. Apariţia de noi dispozitive sau îmbunătăţirea vechilor scanere nu simplifică, dar adesea şi complică procesul de gîndire a medicului, dat fiind faptul că este nevoit să analizeze un număr mai mare de date. De regulă, o atare situaţie reduce acurateţea şi măreşte perioada necesară de timp pentru determinarea diagnosticului. Este evident că dezvoltarea de instrumente informatice în cadrul metodologiei de diagnosticare ar soluţiona problemele apărute.
Un grup de cercetători din cadrul Institutului de Matematică şi Informatică al A.Ş.M., sub conducerea m.c. Constantin Gaindric şi a dr.h. Svetlana Cojocaru, elaborează de mai mult timp un sistem suport pentru decizii (SSD) - SonaRes, ce vizează anume domeniul examinării ultrasonografice. Cum funcţionează el? După cum se ştie procesului de investigare ultrasonografică îi este proprie o consecutivitate de pierdere a exactităţii informaţiei: semnalul analogic emis de sondă este transformat în unul digital, care, la rîndul său, serveşte ca sursă pentru construirea imaginii. Ea este recepţionată (în mod subiectiv) de către operator, obţinînd în calitate de rezultat o interpretare în formă scrisă, mai mult sau mai puţin adecvată acestei imagini, în funcţie de experienţa şi calificarea operatorului. Unul din scopurile urmărite de colectivul de specialişti la proiectarea sistemului SonaRes constă anume în diminuarea acestor pierderi de informaţie. Reieşind din experienţa exploatării altor sisteme de acest gen, au fost preluate şi dezvoltate aspectele lor avantajoase, completîndu-le cu calităţi noi.
Sistemul SonaRes constă din următoarele componente: modulul de achiziţionare a cunoştinţelor şi validarea lor; baza integrată (de cunoştinţe, imagini, adnotări, rapoarte de investigaţii); modulul de procesare a imaginilor; instrumentele de suport a procesului de investigare, inclusiv interfaţa utilizatorului; generatorul rapoartelor de investigare.
Procesul de achiziţionare a cunoştinţelor şi formalizarea lor ulterioară este considerat drept momentul-cheie în procesul creării oricărui sistem suport pentru decizii. Pentru a obţine o descriere bine structurată a domeniului problemei, de regulă, se aleg scheme „rigide" de reprezentare a cunoştinţelor. Cel mai frecvent domeniul problemei este reprezentat în formă de arbore sau reţea semantică.
Medicul diagnostician, cel căruia îi este destinat sistemul SonaRes, are deprinderile sale în investigare, modul sau de gîndire, cunoştinţe specifice, ce nu corespund schemelor „rigide" şi pot conduce la greşeli în diagnoză. Mai mult decît atît, dînsul ar putea chiar să refuze de a utiliza acest instrument util în pofida faptului că conştientizează calitatea diagnosticului şi cea a rapoartelor generate de sistem.
Pentru soluţionarea acestor probleme colectivul de cercetători de la Institutul de Matematică şi Informatică al A.Ş.M. (cercetător Iulian Secrieru, inginer Daniel Verlan ş.a.) a propus şi implementat principii, algoritmi şi tehnici noi de manipulare a cunoştinţelor structurate. La baza acestor abordări a fost pus principiul utilizării unei reprezentări alternative a bazei de cunoştinţe, care la etapa achiziţionării şi formalizării cunoştinţelor-expert a fost păstrată sub formă de arbore decizional. Ulterior această reprezentare a bazei de cunoştinţe a fost denumită matriceală, deoarece fiecare concluzie poate fi descrisă sub formă de vector, iar toate concluziile posibile formează o matrice.
Vom mai specifica că reprezentarea matriceală a bazei de cunoştinţe nu o înlocuieşte pe cea arborescentă, ci doar o completează. Aplicînd reprezentarea alternativă, a fost elaborată o astfel de interfaţă pentru sistemul SonaRes, ce îmbină diverse metode de investigare (detaliată "pas cu pas", pornind de la patologia presupusă etc.). Totodată, sistemul permite o trecere efectivă de la un mod de investigare la altul. Cu alte cuvinte, medicii ultrasonografişti pot beneficia acum de un instrument, care corespunde practicii lor cotidiene, se adaptează la preferinţele şi stilul lor de lucru - fapt ce în final conduce la ridicarea calităţii examinării.
Tatiana Rotaru,
Serviciul de presă al A.Ş.M. |
