În cursul amiezii zilei de 4 august, Academia de Ştiinţe a Moldovei a eternizat numele ilustrului savant chimist, acad. Nicolae Gărbălău, prin inaugurarea unei plăci comemorative amplasate pe faţada blocului Institutului de Chimie al A.Ş.M., unde savantul şi-a petrecut mai mult de jumătate din viaţă. În această zi academicianul ar fi împlinit 78 de ani. Deşi nu obişnuia să-şi sărbătorească ziua de naştere, colegii şi discipolii au decis să-i înveşnicească numele, reafirmîndu-şi recunoştinţa pentru tot ce a realizat academicianul pe parcursul vieţii.

Evenimentul a fost onorat prin prezenţa conducerii Academiei de Ştiinţe. Astfel, acad. Gheorghe Duca, preşedintele A.Ş.M., căruia i-a revenit şi onoarea de a dezveli placa comemorativă, în mesajul pe care l-a rostit, a afirmat: „Astăzi este o zi semnificativă atît pentru ştiinţa autohtonă, cît şi pentru ţara noastră. Acad. Nicolae Gărbălău a fost un mare chimist, o mare personalitate cunoscuta atît la noi în tara, cît şi peste hotarele ei. A fost promotorul unei şcoli, unui domeniu ştiinţific care s-a născut aici, în Republica Moldova şi se numeşte chimie coordinativă. Acest gest este aportul nostru modest care reprezintă, însă, o recunoaştere a meritelor academicianului, care se deosebea prin modul de a gîndi, de a aborda ştiinţa”. În acelaşi context, Domnia sa a anunţat că Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M. a decis ca, începînd cu anul 2010 să fie instituită o bursă pentru cel mai bun doctorand chimist – „Bursa academicianului Nicolae Gărbălău”.

Acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al A.Ş.M. l-a cunoscut pe distinsul savant Nicolae Garbălău încă din timpul cînd Dumnealui îşi făcea studiile la şcoala nr.1 din Bălţi, apoi la Universitate. Ulterior, a avut onoarea să lucreze împreună, astfel încăît a avut posibilitatea să-şi creeze o opinie obiectivă despre dumnealui. „Este o personalitate cu care ne mîndrim”, a spus prim-vicepreşedintele, avînd certitudinea că generaţiile actuale şi cele care vor urma, vor onora memoria savantului, iar ideile, idealurile lui să fie continuate cu demnitate mai departe.

Sentimentele celor prezenţi s-au împărţit între satisfacţia că, prin inaugurarea acestei plăci se certifică încă o dată faptul că acad. Nicolae Gărbălău nu este uitat şi regretul ca Domnia sa a plecat mult prea devreme. Cunoscutul savant, dr. hab., prof. Tudor Lupaşcu, directorul Institutului de Chimie al A.Ş.M., a vorbit despre promotorul chimiei coordinative, acad. Nicolae Gărbălău, menţionînd rolul pe care l-a avut remarcabilul savant în domeniul care l-a consacrat. “Acad. Nicolae Gărbălău este un savant notoriu şi a devenit clasic chiar în timpul vieţii sale, clasic prin metodele originale de sinteză a compuşilor chimici, pe care le-a propus. A fost un mesager al ţării noastre peste hotare, cercetările academicianului, rezultatele obţinute fiind publicate în diverse reviste ştiinţifice internaţionale. Chişinăul devenise un centru ştiinţific graţie descoperirilor făcute de Domnia sa. Aceste descoperiri, la rîndul lor, au fost preluate de savanţi din întreaga lume”, a spus directorul. Subliniind importanţa rezultatelor obţinute pentru economia naţională, prof. Tudor Lupaşcu consideră că metodele academicianului Nicolae Gărbălău trebuie să-şi găsească locul binemeritat în agricultura şi industria modernă a Republicii Moldova.

Faptul că acad. Nicolae Gărbălău va rămîne un savant modernist l-a confirmat şi unul dintre cei mai apreciaţi discipoli ai Domniei sale, actualul prorector pentru activitatea ştiinţifică al Universităţii de Stat din Moldova, dr. hab., prof. Mihail Revenco., care a spus că acad. Nicolae Gărbălău era cartea de vizită la toate conferinţele şi simpozioanele internaţionale. „Ce mai nou?” - aceasta era întrebarea, pe care academicianul o repeta în fiecare dimineaţă cînd intra în laborator şi căreia discipolul îi atribuie conotaţia ce determină progresul în ştiinţă. Mihail Revenco a relevat că dascălul său era permanent preocupat de performanţă, iar şcoala pe care a fondat-o a fost una edificatoare. „Academicianul Nicolae Gărbălău căuta ceva inexplicabil, nişte pete albe care urmau să fie acoperite, iar cuvintele „ce mai aveţi nou în laborator?”, mobilizau tot colectivul de a căuta metode noi, compuşi noi, aplicaţii noi şi prin aceasta a rămas savant modernist”, a mărturisit prorectorul.

Distins savant şi remarcabil om al formulelor, acad. Nicolae Gărbălău a urmat desăvîrşirea crezului unui adevărat intelectual, dedicat totalmente ştiinţei chimice, fiind justificată întru totul amplasarea unei plăci comemorative alături de alte două plăci – cea a fondatorului şcolii academice de chimie din Moldova, primului director al Institutului de Chimie – Anton Ablov, care, de fapt, i-a şi inspirat savantului interesul pentru dezvoltarea acestui domeniu ştiinţific şi cea a acad. Gheorghi Lazurievski, fondatorul şcolii de chimie organică şi bioorganică.

Eugenia Tofan,
Serviciul de presă al A.Ş.M.