Cercetătorii de la Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei readuc în prim-plan descoperirile lumii preistorice de ultimă oră efectuate în locul devenit deja magnific. Luînd în considerare importanţa şi unicitatea descoperirilor, acad. Gheorghe Duca, preşedintele A.Ş.M., acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al A.Ş.M. şi dr.hab. Mariana Şlapac, vicepreşedinte al A.Ş.M. s-au deplasat la faţa locului pentru a lua act de rezultatele recente şi perspectivele lucrărilor de salvare a staţiunii paleolitice. În acest sens, paleontologul Teodor Obadă, cercetător ştiinţific la Institutul de Zoologie al A.Ş.M., a informat conducerea Academiei despre faptul că investigaţiile cercetătorilor sunt concentrate în perimetrul aşa-numitului şantier 1C. Pe acest perimetru au fost colectate 9 oase mari, peste 30 de oase de la labe şi fragmente de coaste, două grupări de vertebre (a cîte 5 şi 6) în conexiune de mamuţi. De asemenea, a fost colectată a doua mandibulă de mamut care este mai mare decât prima. În context, Teodor Obadă a specificat că „este posibil ca piesele de mamut să aparţină unor mamuţi dintre cei mai tîrzii din Europa, adică, între 15-10 mii de ani î.e.n.”. Referitor la stabilirea exactă a vîrstei mamutului, una din sarcinile urgente ale cercetătorilor este trimiterea la datare a două-patru grame de os de mamut la laboratoarele specializate din Oxford (Marea Britanie) sau Groeninghen (Olanda).
Se pare că excavaţiile făcute s-au dovedit a fi cu două tăişuri. Partea bună este că în consecinţă, specialiştii paleontologi vor avea un cuvînt greu de spus privind efectuarea descoperirilor absolut inedite, insă nici pierderile care pot surveni nu pot fi de neglijat. În demersul de protejare şi salvare a acestei staţiuni, cercetătorii sunt de părerea că suprafaţa, care constituie între 1000 şi 2500 metri pătraţi, necesită o investigaţie complexă şi urgentă cu implicarea mai multor specialişti – arheologi, paleontologi, geologi, paleogeografi, polenologi. De asemenea, e necesară urgentarea aprovizionării echipei de salvare cu utilaj primar, material de preparare şi conservare pentru continuarea efectuării lucrărilor la această staţiune-unicat.
Aceeaşi problemă persistă şi la şantierul staţiunii culturii pluristrategrafice Precucuteni-Tripolie, lucrările de salvare fiind efectuate de către arheologul Sergiu Bodean, cercetător ştiinţific, Centrul Arheologie, Institutul Patrimoniului Cultural (CA IPC) al A.Ş.M. Aşezarea este situata, de asemenea, pe malul fostului lac din Parcul Valea Morilor. Primele vestigii arheologice ale acestei staţiuni, unice prin definiţie, au fost descoperite pe data de 22 mai de către paleontologul Teodor Obadă. Pe pantele malului şi în pereţii lui au ieşit la iveala resturi de locuire din mileniul V î.e.n. In luna iunie aşezarea a fost prospectata de către arheologi de la Institutul Patrimoniului Cultural al ASM şi de la Muzeul Naţional de Arheologie si Istorie a Moldovei. În urma acestor prospecţiuni s-a constatat că aşezarea necesita săpături de salvare, întrucît pericolul distrugerii ei este iminent, aceasta fiind situata în zona lacului în care se efectuează lucrări de amenajare.
Astfel, în perioada 21.06-21.07.2009, o echipa de arheologi de la CA IPC şi Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei au efectuat în staţiunea respectivă săpături de salvare. Potrivit arheologului Sergiu Bodean, săpăturile efectuate au scos la iveala resturi de locuire din mai multe perioade istorice. Cel mai vechi nivel este datat cu mileniul V î.e.n. şi aparţine culturii Precucuteni-Tripolie. In acest strat au fost cercetate resturile unei locuinţe de suprafaţă şi a cîtorva gropi, din care au fost recuperate vase, statuete antropomorfe, unelte de munca din piatra, în majoritatea lor întregi, lucru extrem de rar întîlnit, în opinia arheologului, la alte staţiuni de acest tip. Un deosebit interes, în acest sens, prezintă o statuetă antropomorfă feminină de dimensiuni impresionante.
În nivelul de locuire care aparţine culturii Cucuteni-Tripolie(mil.III î.e.n) a fost semnalată ceramică pictată cu vopsea neagră.
Următorul nivel de locuire aparţine culturii Sântana de Mureş-Cernjahov (sec. III-IV e.n.). De aici au fost recuperate fragmente de ceramică cenuşie lucrată la roată, o fusaiolă, fragmente de fibule din bronz, fragmente de amfore romane, o mărgică.
În nivelul de locuire medieval timpuriu (sec. VIII-IX e.n.) au fost cercetate resturile unui bordei cu cuptor de piatră. În el au fost descoperite fragmente de ceramică din perioada respectivă.
Straturile culturale superioare, susţine cercetătorul, aparţin secolelor XVIII-XIX, XX.
Staţiunea pluristratigrafică, din altă regiune a lacului, deşi a fost investigată pe o suprafaţă relativ redusă, deja a furnizat, indubitabil, piese de unicat care vor surprinde atît comunitatea ştiinţifică, cît şi publicul larg.
Cercetătorii speră că vor putea restabili parţial şi condiţiile paleolandşaftului din acele timpuri (după analiza polenică, microfaună şi compoziţia litologică a depozitelor), iar după cernerea prin site a unei însemnate cantităţi de rocă este posibilă şi depistarea unor obiecte de artă (mărgele din os sau scoici). Principala sarcină a cercetătorilor, la momentul actual este salvarea pieselor pe o suprafaţă cît mai mare. Analiza prin radiocarbon va preciza timpul în care au avut loc evenimentele luptei pentru supravieţuire ai strămoşilor noştri.
Varietatea descoperirilor paleontologice şi arheologice pe teritoriul plaiului nostru denotă, că din cele mai străvechi timpuri atît lumea animală, cît şi omul au avut condiţii favorabile pentru prosperare. Teritoriul republicii a fost un loc de interferenţă, o importantă regiune a căilor de migraţie a animalelor şi a oamenilor. Scopul cercetătorilor paleontologi şi arheologi este de a apropia cît mai mult posibil lumea ştiinţifică de adevărurile ascunse din cartea naturii preistorice.
Paleontologul Teodor Obadă a menţionat şi despre o eventuală posibilitate a prezentării în luna decembrie a anului curent, după efectuarea lucrărilor minuţioase de preparare a materialelor colectate, a unor piese la Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo”.
De asemenea, se preconizează ca rezultatele investigaţiilor complexe să fie prezentate la forurile ştiinţifice naţionale (anul 2009) şi internaţionale (Congresul „Lumea Elefanţilor” şi Conferinţa a V-a Internaţională „Lumea Mamuţilor”; Le Puy en Velay, Franţa, 30 august - 4 septembrie, 2010).
Eugenia Tofan, Serviciul de presă al A.Ş.M. |