Pe parcursul ultimilor ani Programele de stat, elaborate de Guvern şi A.Ş.M., ca principala formă de promovare a politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării, conform direcţiilor strategice de dezvoltare în acest domeniu, şi-au demonstrat din plin viabilitatea. Un exemplu revelator în acest sens constituie Programului de stat Elaborarea şi implementarea noilor preparate farmaceutice în baza utilizării materiei prime locale (2007-2010), unul din cele 12 finanţate la moment,  prezentat în cadrul audierilor din ultima săptămînă, moderate de acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, la care a participat şi dr. Victor Stepaniuc, viceprim-ministru al R.M.
Profesorul universitar Victor Ghicavîi, coordonatorul Programului de stat nominalizat,  a specificat că scopul pe care şi l-au propus  savanţii în cadrul lui ţine de consolidarea forţelor (posibilităţilor) de cercetare-dezvoltare şi coordonarea activităţilor ştiinţifice din ţară în vederea cercetării, elaborării şi implementării medicamentelor originale autohtone, preponderent în baza materiei prime locale. Astfel, populaţia noastră ar putea fi asigurată într-o oarecare măsură cu medicamente calitative, inofensive, eficiente şi accesibile. Investiţiile statului pe parcursul a 2 ani în cadrul Programului s-au soldat cu rezultate semnificative.
Au fost studiate 4 tipuri de uleiuri (din seminţe de struguri, precum şi din seminţe de struguri cu spirulină, miez de nucă, seminţe de dovleac) cu acţiune regeneratoare, citoprotectoare, antioxidativă, antiinflamatoare şi antiaderenţială. A fost obţinut un compus antibacterian “Izohidrafural” de generaţie nouă, mai inofensiv şi cu un spectru mai larg de acţiune. Au fost elaborate tehnologiile de obţinere a preparatelor BioR-plus şi Ateroliz şi documentaţia normativ-analitică respectivă. Au fost înregistrate în ţară şi incluse în Nomenclatorul Medicamentelor 3 preparate entomologice: Imupurin, Imuheptin şi Adenoprosin.  Au fost studiate 4 serii ale cărbunelui activ Medicas-E 350, obţinute din deşeurile industriale (coajă de nucă, sîmburi de fructe, seminţe de struguri etc.) cu acţiune absorbantă etc. Printre realizările de succes ale savanţilor sunt şi preparatele: Raviten –  antihipotensiv (hipertensiv); Ravimig –  antimigrenos; Raviset – uterotonic, hemostatic, toate introduse anul trecut în Nomenclatorul Medicamentelor.
Pe parcursul a doi ani au fost publicate 30 de lucrări ştiinţifice, întocmite 7 monografii, studiaţi 15 compuşi, obţinute 7 produse farmaceutice, 15 tehnologii noi, 11 autorizaţii de fabricare, au fost pregătite şi susţinute 5 teze de doctor în ştiinţe medicale şi 1 de doctor habilitat. La aceste realizări, în cadrul celor 7 proiecte ale Programului de Stat, şi-au adus  contribuţia 85 de persoane, inclusiv 3 academicieni, 11 doctori habilitaţi, 23 - doctori în ştiinţe, 25 cercetători ştiinţifici, 6 - cercetători stagiari, 9 - cercetători laboranţi, 8 – contabili şi economişti. Deci, şi-au unit eforturile producători şi specialişti din diferite domenii, cu diferite grade ştiinţifice, experienţă şi vîrstă, dar cu acelaşi scop nobil - de a elabora şi fabrica medicamente autohtone. Printre cele mai frumoase realizări sunt cele înregistrate în cadrul proiectelor, conduse de academicienii V. Rudic şi A. Ciubotaru, profesorii universitari V. Ghicavîi şi V. Prisăcari, doctorii conferenţiari N. Bacinschi, V. Goncear, V. Gavriliţă.
Calea unui medicament, parcursă din laborator, ca o substanţă biologic activă, pînă la implementarea lui în clinică, este destul de anevoioasă şi îndelungată (10-12 ani), incluzînd  mai multe etape ale evaluărilor preclinice şi clinice, inclusiv aplicarea tehnologiilor contemporane, destul de sofisticate. La fel de complicată e şi crearea unei industrii farmaceutice naţionale ce necesită şi investiţii, şi specialişti de înaltă calificaţie, dar şi  baza ştiinţifică respectivă. La acest capitol am include interesul mare al importatorilor de medicamente de a păstra pe vechi această stare de lucruri. Lichidarea Institutului de Farmaceutica este, de asemenea, „opera” celor care au monopolizat farmaceutica pentru a bloca producerea autohtona în favoarea importurilor.
Şi totuşi astăzi orice stat, mai mare sau mai mic, trebuie să-şi dezvolte şi propria sa industria farmaceutică, pentru a nu importa soluţie fiziologică din India, cărbune activ şi extract de odolean din Ucraina sau Rusia, citramonă - din Polonia şi Belarusi etc. Această îngrijorare a răsunat în cadrul dezbaterilor de la Academia de Ştiinţe privind realizarea Programului de Stat Elaborarea şi implementarea noilor preparate farmaceutice în baza utilizării materiei prime locale (2007-2010). Rezultatele, apreciate înalt şi de reprezentantul Guvernului, dl V. Stepaniuc, ne încurajează  să abordăm această problemă cu toată seriozitatea şi competenţa în continuare. Drept argument nominalizăm realizarea în prezent a celor 7 proiecte pentru anii 2009-2010, inclusiv 4 în derulare şi 3 noi.

      Tatiana Rotaru