În contextul implementării Programelor de Stat, determinate de Guvern si Academia de Ştiinţe a Moldovei, conform direcţiilor strategice de dezvoltare, la Academia de Ştiinţe au demarat audierile privind realizarea acestora.
Astfel, la 6 iulie curent, în cadrul şedinţei biroului Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (CSŞDT) au avut loc audierile privind realizarea a două  Programele de Stat: Dinastia Cantemir: polifonismul preocupărilor ştiinţifico-artistice şi Istoria Moldovei.
La audieri a participat viceprim-ministrul Victor Stepaniuc.
Moderatorul şedinţei biroului CSŞDT, acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM, a menţionat despre decizia iniţierii  audierilor acestor Programe de Stat, subliniind importanţa lor.
Informaţia privind realizarea Programului de Stat Dinastia Cantemir: polifonismul preocupărilor ştiinţifico-artistice a fost prezentată de către acad. Andrei Eşanu, conducătorul Programului. În cadrul acestuia au fost efectuate lucrări la şapte proiecte, dintre care două au fost finisate în anul 2008. Este vorba de proiectele „Cantemireştii o celebră dinastie din sec. XVII-XVIII” şi „Creaţia epistolară a lui Dimitrie Cantemir (cercetarea şi elaborarea unei monografii)”.
Cu referire la realizarea primului proiect, acad. Andrei Eşanu a menţionat că a fost elaborat un volum magistral de carte, „Dinastia Cantemireştilor (secolele XVII-XVIII)”, care a inclus  ample cercetări privind obârşia, evoluţia şi manifestarea pe diverse planuri ale istoriei  a numeroşi reprezentanţi ai acestui vestit neam pe parcursul a peste două secole. Acumulînd într-un volum studiile şi cercetările biografice elaborate minuţios, colectivul de autori a urmărit scopul de a prezenta publicului larg o panoramă istorică, mai mult sau mai puţin integră, a trecerii prin timp a vestitului neam Cantemir, care a avut un merit incontestabil atât în istoria şi cultura naţională, cât şi în cea europeană, lăsând drept moştenire un tezaur intelectual şi spiritual de mare valoare. Lucrarea poartă un caracter de cercetare-sinteză, elaborat într-o formulă academică investigatorie cu bogate referinţe la izvoare şi literatură. 
Volumul „Dinastia Cantemireştilor (secolele XVII-XVIII)”, a fost elaborat de un valoros colectiv de cercetători istorici atît din ţară, cît şi de peste hotare, fiind lansat în cadrul conferinţei internaţionale “Cantemireştii o celebră dinastie din sec. XVII-XVIII” (A.Ş.M., Chişinău, 28-29 noiembrie 2008).
Un alt proiect realizat în anul 2008, din cadrul acestui Program,  la care s-a referit academicianul a fost „Creaţia epistolară a lui Dimitrie Cantemir (cercetarea şi elaborarea unei monografii), conducător, dr. Victor Ţvircun.
  În urma unor ample investigaţii în arhivele din Moldova şi Rusia a fost depistat un bogat material epistolar, atît despre Dimitrie Cantemir, cât şi despre membrii familiei sale. De asemenea, a fost găsită corespondenţa  principelui moldovean cu fii săi, cu înalţi demnitari de la curtea ţarului Petru cel Mare, din Rusia din anii 1711-1723. Vasta corespondenţă numără 145 de scrisori cu divers conţinut ((politic, polemic, filosofic, cultural, edilitar gospodăresc ş.a.) a fost sistematizată şi prelucrată arheografic, adică descifrată, înzestrată cu titluri, legende, coordonate arhivistice, în ordine strict cronologică. În baza acestora s-a întocmit un vast studiu introductiv,  indice de nume, identificate şi adnotate, întrunite ulterior în cartea: Цвиркун В., „Эпистолярноe наследие Димитрия Кантемира. Жизнь и судьба в письмах и бумагах”, Chişinău, Ştiinţa, 2008,  360 p.
Potrivit acad. Andrei Eşanu, alte trei proiecte (”Dinastia Cantemir, sec. XVII-XVIII. Bibliografie istorică universală”, ”Biblioteca virtuală Dimitrie Cantemir”, „Viaţa politică şi social-economică a Ţării Moldovei şi Europei de Sud-Est în opera şi activitatea lui Dimitrie Cantemir”), începute în anul 2008 sunt în derulare şi se profilează clar finisarea lor către sfîrşitul anului curent.
Totodată, acad. Andrei Eşanu, în ampla informaţie pe care a prezentat-o, a menţionat şi faptul că în anul 2009 au fost incluse prin concurs spre realizare încă două proiecte, prevăzute pentru anii 2009-2010.
De asemenea, pe parcursul anului 2008 şi prima jumătate a anului 2009 au fost elaborate şi publicate  50 de articole la tematica Programului de Stat. 
În toate proiectele au fost antrenaţi tineri cercetători, doctoranzi şi studenţii din diverse instituţii academice şi universitare de profil.
Viceprim-ministrul Victor Stepaniuc, a apreciat înalt munca depusă în atingerea obiectivelor  Programului şi s-a arătat, în temei, satisfăcut de realizările înregistrate pîna acum de către autorii proiectelor, venind, totodată, cu unele propuneri, care vor fi incluse în sinteza recomandărilor în activitatea ce urmează.
Dr. Ion Jarcuţchi, coordonatorul celui de-al doilea Program de Stat, Istoria Moldovei,  a informat audienţa privind rezultatele înregistrate pîna la ora actuală. Valorificarea şi punerea în circuitul ştiinţific şi informaţional, bogata moştenire istorică, culturală, politică, diplomatică, ştiinţifică şi umană a Moldovei, elaborarea studiului de sinteză a Istoriei Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent constituie scopul de bază al Programului, iar realizarea lui vine să demonstreze că istoria şi civilizaţia moldavă, cultura şi spiritualitatea poporului ţării sunt indisolubil legate de civilizaţia europeană, fiind parte integrantă a acesteia.
Obiectivul principal al Programului rezidă în elaborarea unui studiu de cercetare şi sinteză Istoria Moldovei, care constă din cinci volume.
Potrivit dr. Ion Jarcuţchi, prima jumătate a anului 2009 a constituit, sub aspect general, o etapă de pregătire organizaţională şi a materialelor documentare pentru scrierea ulterioară a compartimentelor volumelor preconizate, fiind determinate principiile teoretico-metodologice fundamentale şi metodice ale abordărilor şi discursurilor privind elaborarea volumelor.
De menţionat că şi  în realizarea acestui Program  sunt antrenaţi tineri specialişti, masteranzi, doctoranzi, cercetători începători din cadru mai multor instituţii din sfera ştiinţei şi inovării.

Eugenia Tofan,
Serviciul de presă al A.Ş.M.