Conferinţă jubiliară

Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei organizează marţi, la 7 iulie curent, începînd cu ora 14.00, în Sala mică a A.Ş.M. (bd. Ştefan cel Mare, 1, et. II), conferinţa ştiinţifică, consacrată aniversării a 80-ea a acad. Simion Cibotaru, cunoscut critic şi istoric literar, personalitate ştiinţifică marcantă, care a trudit pe ogorul literaturii moldoveneşti în anii `60-80 ai secolului trecut.

Potrivit programului de lucru, cercetătorii din domeniu vor prezenta comunicări ştiinţifice la temă, manifestarea fiind moderată de acad. Mihail Dolgan. Vor răsuna şi omagii pentru cel care a fost savantul şi omul Simion Cibotaru.

La eveniment sunt invitaţi reprezentanţii mass-media.

       Tatiana Rotaru,
      Serviciul de presă al A.Ş.M.

Fişier biografic

Critic şi istoric literar, domeniul ştiinţific: literatura contemporană.  Doctor habilitat în filologie (1973). Membru corespondent (1978) şi membru titular (1981) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Născut la 8 iulie 1929 în s. Cobîlnea, azi r-nul Şoldăneşti. În toamna anului 1949 devine student la Facultatea de filologie  al Universităţii de Stat din Chişinău, pe care o absolveşte în 1954. Între 1954 şi 1957 este doctorand la Institutul de Literatură Universală „M. Gorki” din Moscova. Din 1957 activează în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei: cercetător ştiinţific (1957–1961), director  adjunct (1961–1969), director (1969–1984) al Institutului de Limbă şi Literatură. A fost secretar al comitetului de conducere al Uniunii  Scriitorilor din Moldova (1977–1984), redactor-şef al revistei Limba şi literatura moldovenească (1978–1984).
Interesele sale ştiinţifice au fost orientate la început spre creaţia  populară şi literatura clasică naţională, Eminescu profilîndu-se ca  una din preferinţele prioritare. Opiniile lui Alecu Russo despre limbă au constituit subiectul tezei de diplomă, prezentate la finisarea  studiilor universitare. În anii de studii la doctorantură se arată preocupat de cercetarea literaturii contemporane (prima jumătate a sec. al XX-lea) şi a literaturii comparate (în temei, relaţiile literare moldo-ruso-ucrainene), pe un loc secund situîndu-se critica literară propriu-zisă.
Creaţia lui Emilian Bucov a constituit obiectul unor investigaţii de lungă durată, dat fiind faptul că biografa acestui scriitor  acoperea nu numai o bună parte din istoria literaturii moldoveneşti  de după cel de-al Doilea Război Mondial, dar constituia şi o punte de  legătură cu literatura basarabeană interbelică, aflată atunci în conul de umbră al valorilor spirituale autohtone. Concomitent cu creaţia lui Em. Bucov, cercetătorul se vede antrenat tot mai mult în valorificarea operei unor talentaţi colegi de generaţie ai acestuia, cum sunt  L. Deleanu, G. Meniuc, Al. Robot, A. Lupan, B. Istru, T. Nencev,  D. Vetrov, A. Lipcan etc.
Autor a circa 400 de publicaţii ştiinţifice. A îngrijit şi a prefaţat volumele Poezii (1967) de Teodor Nencev şi Scrieri alese (1968) de Al. Robot. Procesul literar contemporan a rămas o preocupare predilectă a cercetătorului. Monografiile şi culegerile de studii: Scriitorul şi timpul  (1979); volumul Scrieri alese (1985), apărut post-mortem, cuprind  pagini de investigaţii ştiinţifice autentice. Comentariul, de regulă pertinent şi profesionist al textului literar, se sprijină pe o serioasă şi  profundă documentare. Tentaţia şi pasiunea documentului, dorinţa de a epuiza sursele primare întru confirmarea ideilor vehiculate,  se vrea apreciată drept una definitorie în munca sa de investigare.
În acest sens, şanse reale de supravieţuire ştiinţifică are volumul Literatura sovietică moldovenească din anii 1924–1960. Cronica vieţii  literare (1982), în care istoria literaturii din spaţiul pruto-nistrean e prezentată într-o riguroasă disciplină documentar-cronologică, bazată pe date şi fapte literare şi sociale concrete, depistate cu migală de-a lungul multor ani de muncă în arhivele şi bibliotecile din Chişinău, Cernăuţi, Moscova, Bucureşti. A participat la elaborarea şi realizarea unor proiecte individuale şi colective importante pentru vremea sa, cum ar fi: Schiţă asupra istoriei literaturii sovietice moldoveneşti (Moscova, 1963) Istoria literaturii sovietice multinaţionale, vol. I–VI (Moscova, 1970–1974); culegerile şi antologiile Ani de luptă (în 2 vol., 1969); Frăţie de arme (1980) ş.a.
S-a implicat activ în organizarea a numeroase colocvii, simpozioane şi conferinţe naţionale, unionale, internaţionale. A susţinut şi a încurajat activ tineretul  studios, îndrumînd susţinerea a 20 de teze de doctor şi doctor habilitat în filologie. Este laureat al Premiului de Stat, cavaler al ordinelor „Drapelul  Roşu de Muncă” şi „Insigna de Onoare”.