Zilele trecute, în timpul lucrărilor de curăţire şi adîncire a fundului lacului din Valea Morilor, Chişinău, excavatoriştii au observat la o adîncime de circa doi metri în depunerile de argilă nisipoasă de culoare galbenă-închisă nişte oase mari neobişnuite de culoare cafenie. Despre aceasta ei au anunţat Muzeul de Arheologie şi Istorie al Moldovei, specialiştii căruia, la rîndul lor, au informat în acest sens specialiştii paleozoologi de la Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Urgent la faţa locului a sosit cercetătorul ştiinţific al acestei instituţii Teodor Obadă, care a studiat locul cu pricina şi oasele ce abia se reliefau la suprafaţa solului. După o prealabilă cercetare dînsul a evidenţiat încă cîteva locuri cu oase răzleţe de aceeaşi culoare şi, probabil, al aceluiaşi individ. Osemintele au fost cercetate şi de subsemnatul, specialist în domeniul dat.

S-a constatat prezenţa a doi fildeşi nu prea lungi, comparativ subţiri şi moderat arcuiţi, a osului tasului şi a unor oase ale membrelor (humerus, femur, falange ş.a.). Aflîndu-se mult timp în roca sedimentară umedă, oasele au devenit sfărîmicioase, la o mică atingere se dărîmă. Săpăturile continuă.

Descoperirea craniului, mandibulei sau a unor măsele solitare va permite de a stabili definitiv genul şi specia animalului, căruia le aparţine. La moment, în baza prezenţei fildeşilor şi a falangelor, menţionăm doar că osemintele provin de la un proboscidian de talie mijlocie (2-2,5 metri înălţime), aparţinînd, probabil, uneia din cele mai vechi specii de mastodonţi din Europa, cunoscute în regiunea noastră din veacul Sarmaţian (12-9 milioane de ani în urmă Î.Cr).

Argilele din Valea Morilor, în care s-au descoperit osemintele mastodontului după compoziţie şi culoare seamănă cu cele din cariera de la Atavasca din partea de Est a Chişinăului, vîrsta cărora e de 11,5-11 milioane de ani, în care au fost stabilite resturi scheletice a trei specii de mastodonţi: Zygolophodon turicensis, Tetralophodon longirostris şi Gomphotherium agustidens. După extragerea din rocă noile oseminte vor fi supuse restaurării şi cercetării detaliate, în condiţii de laborator, apoi vor fi expuse la Muzeul Institutului de Zoologie al A.Ş.M.

Cei care au vizitat la faţa locului fosilele descoperite sau au aflat despre ele din presă se interesează de faptul cum au nimerit oasele acestui animal în depunerile de la Valea Morilor şi de ce n-au fost depistate ele în perioada cînd a fost construit lacul? Pot fi modelate mai multe versiuni, însă cea mai aproape de adevăr este următoarea.

... Demult, demult, cu circa 12 milioane de ani în urmă, în rezultatul ridicării scoarţei terestre, cauzată de procesele tectonice, aşa numita Marea Sarmaţiană, ce ocupa şi teritoriul de astăzi al Republicii Moldova, şi-a retras apele, lăsînd un relief prăpăstios. Aici treptat s-a dezvoltat o vegetaţie bogată, care ademenea diferite animale erbivore exotice din regiunile terestre limitrofe, printre care mastodonţi, cai-hiparioni, rinoceri, girafe, antilope ş.a. Cîţiva mastodonţi în căutarea hranei au ajuns în zona de astăzi a Văii Morilor. Un mastodont din neatenţie s-a prăbuşit într-o prăpastie, oprindu-se în timpul căderii în nişte tufari deşi, unde a şi pierit. Cu timpul corpul animalului s-a descompus, iar oasele scheletului, sub acţiunea şuvoaielor torenţiale puternice de apă, au fost duse mai departe la vale pînă la un loc plat, fiind treptat acoperite de sedimente venite de pe dealurile din jur sau aduse de vînt, care au contribuit la conservarea osemintelor străvechi pînă astăzi.

Răspunzînd la întrebarea curioşilor martori de la Valea Morilor, vom constata că aceste piese scheletice n-au fost descoperite în timpul construcţiei lacului din simplul motiv că săpăturile nu au ajuns pînă la ele.

Astăzi în ţara noastră sunt cunoscute vreo 7 genuri şi 5 specii de mastodonţi. Conform morfologiei măselelor, mastodonţii se împart în două grupe mari: zigodoni - cu coroana măselelor constituită din tuberculi osoşi de formă ovală pe suprafaţa de masticaţie şi anancuşi, la care tuberculele osoase ale dinţilor sunt unite în creste. Pînă în prezent au fost înregistrate peste 30 de puncte fosilifere, majoritatea aflîndu-se în raioanele de sud şi centrale, în care au fost depistate reminiscenţe scheletice de mastodonţi.

Cele mai răspîndite specii, pornind de la numărul de maxilare sau măsele izolate, au fost: Mastodont (Zigolophodon, Mammut), borsoni din zigodoni şi Anancus arvernensis – din anancuşi. Înălţimea mastodonţilor în dependenţă de specie varia de la 1,5 – 3,2 metri. La speciile primitive, mai vechi, fildeşii creşteau pe ambele maxilare cîte o pereche pe fiecare, la speciile evoluate mai tîrzii, ei se dezvoltau numai pe maxilarul superior. A fost stabilit că mastodonţii ca gen – Mastodont au apărut cu circa 25-20 milioane de ani în urmă în Africa de Nord de la cel mai primitiv proboscidian – Meriterii. Pe parcursul a cîtorva milioane de ani Mastodonţii au trecut în Europa, Asia şi America, dînd naştere la genuri şi specii noi. În sudul Europei, înclusiv şi în părţile noastre, mastodonţii au ajuns aproximativ cu 12 milioane de ani în urmă, dispărînd acum 1,5 milioane ani, iar în America au supravieţuit pînă în Holocen.

Descoperirile senzaţionale gen de la Valea Morilor se întîmplă în lume o dată la 20-25 de ani. Preconizăm ca în viitor exponatele mastodonţilor, pregătite de Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, vor servi drept curiozitate printre obiectele turistice cele mai atractive ale ţării noastre.

Anatolie David,
dr.habilitat, profesor cercetător
paleozoolog, om emerit