Acad. Gheorghe Duca a intrat în topul celor mai influenţi moldoveni ai anului 2008, an în care a fost reales pentru un nou mandat de preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) cu doar un vot împotriva (158 pro). Tot în 2008 a fost ales membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte cu sediul la Salzburg (Austria) pentru fondarea unei noi direcţii în ştiinţă - Chimia Ecologica şi pentru contribuţia la integrarea comunităţii ştiinţifice din R. Moldova în UE. Colecţia „Lumea vegetala şi animala a Moldovei” iniţiata de acad. Gheorghe Duca şi editura „Ştiinţa” s-a învrednicit de prestigiosul premiu „Grigore Antipa” al Academiei Romane. Organizaţia Euroasiatică de Brevete i-a acordat Medalia de Aur „V. I. Blinikov” pentru contribuţii în domeniul inventicii şi brevetării. Pe parcursul anului, a avut zeci de recenzii în reviste internaţionale şi a devenit coproprietar a încă 12 brevete de invenţie, însumând in prezent circa 110 brevete de invenţie.

- Domnule academician Gheorghe Duca, pentru a fi în unison cu atmosfera care mai persistă a sărbătorilor de iarnă, voi spune că anul 2008 a fost pentru dvs. unul cu „semne bune, brazdă adâncă şi belşug”. Felicitări, la mai mult şi la mai mare!

- Vă mulţumesc mult. A fost cu adevărat un an plin de evenimente. AŞM a fost gazda mai multor conferinţe internaţionale, realizările savanţilor din R. Moldova devin tot mai cunoscute şi mai apreciate în UE, SUA, China şi Rusia. Am reuşit prin încheierea mai multor acorduri să extindem parteneriatul cu cele mai prestigioase structuri internaţionale, graţie acestora savanţii de la Chişinău au lumină verde la revistele ştiinţifice şi fondurile din Occident. În prezent, s-a majorat numărul savanţilor din R. Moldova care pleacă peste hotare la conferinţe ştiinţifice, stagii, obţin granturi pentru institutele lor. Trebuie să vă spun că ştiinţa din Moldova are cu ce se lăuda, avem unele performanţe unice în lume, problema noastră e că nu suntem cunoscuţi şi aceasta din cauză că valorile de aici nu circulă în exterior. Nu mai putem trăi izolaţi ca pe vremea sovietică, e necesar să ne impunem în circuitul universal al valorilor, dacă dorim să ne dezvoltăm economia, să trăim omeneşte şi să ne integrăm cu demnitate în UE.

- Care dintre evenimentele amintite v-a marcat cel mai profund?

- Recunosc că cel mai emoţionant moment a fost totuşi realegerea mea în funcţia de preşedinte al AŞM. Nu m-am aşteptat la o asemenea susţinere aproape unanimă. Înţeleg că a fost, în primul rând, un vot de apreciere a reformei în AŞM, chiar dacă a fost destul de dură, dar care a început să dea rezultate palpabile pentru oamenii de ştiinţă. În al doilea rând, cred că a fost un vot de încredere că voi aduce în mediul academic pacea sufletească, confortul intelectual şi bunăstarea mult aşteptată de savanţi. Le mulţumesc pentru încredere şi promit să nu-i dezamăgesc. Mai este mult de muncă, dar cu un colectiv unit, călit, poţi răsturna şi munţi. Aş dori ca în timpul vieţii mele Chişinăul să obţină măcar un Premiu Nobel pentru Ştiinţă şi voi face tot ceea ce îmi stă în putere ca să le creez condiţii de afirmare savanţilor talentaţi.

- Conducătorii caută, de obicei, să culeagă roade imediate, dvs. investiţi, însă, cu multă răbdare în viitor. Deschiderea în premieră, în anul 2008, a Liceului Academic şi a Universităţii Academice - instituţii de învăţământ ale AŞM - constituie un exemplu elocvent. În ce măsură sunt justificate speranţele investite de dvs. în tânăra generaţie de elevi dotaţi, tineri cercetători, inventatori, câtă vreme ştiinţa nu este o afacere profitabilă în R. Moldova, iar tinerii stau mereu cu ochii pe harta turistică a SUA sau a UE?

- Speranţele sunt foarte mari şi absolut justificate. Vă puteţi imagina secolul XXI, în care concurenţa dintre naţiuni, state va deveni una acerbă - fără tehnologii avansate, fără economie performantă?! Sigur că nu! Şi dacă noi nu vom avea grijă să pregătim de pe acum câteva generaţii tobă de carte, cu mintea ageră, pragmatică, cu limbi străine vorbite fluent, fără complexe de inferioritate, capabile să facă faţă noilor provocări ale lumii moderne, atunci nu vom putea rezista ca popor în lupta pentru supravieţuire. Ca oameni de ştiinţă, cunoscători ai evoluţiei lumii, ai psihologiei sociale şi politice, nu putem admite ca naţiunea noastră să fie tratată ca rasă inferioară, exportatoare de braţe ieftine de muncă. Judecând după realităţile dure pe care le trăieşte mapamondul, aceste raţiuni nu sunt utopii şi mă bucur că preşedinţia a susţinut demersul comunităţii ştiinţifice. Astfel încât noi nu investim doar speranţe, precum v-aţi exprimat, dar şi bani, conştienţi fiind de faptul că nu suntem un stat atât de bogat ca să aruncăm banii pe politici, strategii ieftine. Liceul Academic şi Universitatea Academică sunt pentru economia R. Moldova, stat mic, o soluţie inteligentă cu bătaie lungă. Sunt convins că aceşti tineri dotaţi vor demonstra că ştiinţa, inovarea sunt profitabile la noi acasă şi atunci de ce ar accepta ei condiţia de a pleca peste hotare, unde oricât ar fi de buni, totuna vor rămâne nişte străini?!...

- Câţi elevi şi studenţi au fost înmatriculaţi în anul de debut - 2008 - şi care va fi capacitatea deplină a acestor două instituţii de învăţământ?

- În vara trecută, au fost înmatriculaţi la studii, în bază de concurs, 44 de elevi la Liceu şi 72 de masteranzi la Universitate, aceştia fiind absolvenţi ai universităţilor din R. Moldova. Capacitatea deplină va fi de circa 200 de elevi la Liceu (cl. X, XI, XII, profil real şi umanist) şi de circa 700 de studenţi la Universitate (ciclul I - trei ani, licenţiat, ciclul II - doi ani, masterat şi ciclul III - trei-patru ani, doctorat). La Universitate vor fi trei facultăţi: Ştiinţe ale naturii, Ştiinţe exacte şi Ştiinţe socio-umanistice. Precizez că ambele instituţii au un statut public, naţional.

- Am aflat că aţi stabilit deja unele parteneriate internaţionale de perspectivă pentru Universitatea Academică; despre ce este vorba?

- Graţie relaţiilor pe care le are AŞM, patru masteranzi îşi fac studiile la celebrul Centru de cercetări nucleare din Dubna, Rusia. Am încheiat un acord de colaborare cu Universitatea „St. John” din Italia. Vom semna în curând un acord de participare la pregătirea doctoranzilor în cadrul Şcolii Doctorale Francofone. Am câştigat, de asemenea, un proiect Tempus, într-un consorţiu de şapte universităţi internaţionale, care prevede transformarea Universităţii AŞM într-o universitate antreprenorială, or, precum se ştie, practica bate gramatica. Liceul va fi susţinut şi de instituţii de prestigiu din Occident. Prin aceste colaborări, atragem şi fonduri externe.

- În contextul înfiinţării la Chişinău a Liceului Academic şi a Universităţii Academice, AŞM şi dvs. personal aţi fost supuşi unui tir de acuzaţii, potrivit cărora aceste instituţii ar fi inutile, ar fi o irosire de bani din buget, ar fi nişte instituţii destinate, de fapt, fiilor de nomenclaturişti sau de „bani gata”. Ce părere aveţi despre o asemenea abordare a lucrurilor?

- Nu sunt omul replicilor, chiar şi la supărare, accept critica argumentată şi îmi pare rău când cineva, fără să se documenteze, face declaraţii iresponsabile. În lipsa unor resurse naturale, care i-ar permite relansarea economică şi democratizarea societăţii, R. Moldova nu are o altă soluţie decât să-şi valorifice resursele umane, capitalul intelectual, care cer investiţii minime pentru scopuri maxime. Liceul şi Universitatea nu sunt deloc invenţii ale mele, ci „găselniţe” ale Occidentului, ale vecinilor noştri, care au înţeles că pot ieşi din criză doar cu ajutorul realizărilor ştiinţei, a tehnologiilor performante implementate în producţie. În SUA, Canada, Australia funcţionează academii şi institute pentru copiii dotaţi; în Israel, Italia, Serbia - centre de educaţie ştiinţifică; în Germania, România - centre de excelenţă; în Rusia, Estonia - şcoli specializate afiliate universităţilor şi centrelor academice. Noi nu am selectat copii bogaţi sau săraci, ci copii dotaţi, deştepţi, inteligenţi, lista elevilor fiind solicitată şi de parlament. Marea noastră satisfacţie este că două treimi dintre cei înmatriculaţi sunt copii, tineri de la ţară, restul din centre raionale, Bălţi şi Chişinău. Nu înţeleg de unde atâta venin în unii, în condiţiile în care ştim cu toţii că majoritatea talentelor se nasc la ţară, dar aceste fiinţe minunate nu-şi pot dezvolta capacităţile excepţionale pentru că nu au bani de studii. Aceste instituţii sunt ca o mană cerească pentru cei din mediul rural dornici să facă studii temeinice. Cât priveşte „copiii de bani gata”, aceştia nu cred că au nevoie de noi, pentru că nu se prea înghesuie să facă ştiinţă. Scopul nostru, al savanţilor mai în vârstă, este să creştem generaţii de oameni cu o gândire liberă, neideologizată, adică să le dăm măcar lor libertatea ideilor, de circulaţie în lume, de care noi nu am avut parte.

- Afirma cineva că, în toată lumea, copiii handicapaţi sunt integraţi în şcoli normale, iar AŞM creează instituţii speciale pentru copii supradotaţi. Sunteţi de acord?

- Afirmaţia îmi aminteşte de trista teorie egalitaristă de sorginte bolşevică. Conform acestei logici, ar trebui lichidate toate şcolile de muzică, de arte frumoase, de medicină etc., ceea ce constituie un absurd. Am citit nu demult încă o „idee-trăsnet” - AŞM trebuie lichidată!, pentru că în lumea civilizată nu ar exista asemenea instituţii publice întreţinute din buget. Invoc aici doar câteva exemple din Europa, unde academiile de ştiinţe sunt publice: Franţa, Israel, România. În lume, inclusiv în SUA, există şi academii private, dar acestea sunt în serviciul public şi funcţionează diferit de tradiţia clasică europeană. Este iraţională desfiinţarea AŞM, mai cu seamă în zilele noastre, în care orice progres este bazat pe ştiinţă, pe cunoştinţe. Fiindcă am amintit aici de seculara tradiţie a Academiei Franceze, ţin să menţionez că uniformele academicienilor de la Chişinău au la bază modelul francez.

- Apropo de bugetul statului, AŞM i se reproşează că este finanţată prea mult de stat. Ce finanţare are în prezent AŞM raportată la PIB-ul R. Moldova?

- În 1990, ştiinţa din Moldova era finanţată la nivel de 0,73% din PIB, ceea ce constituia aproape $42 mln. În 2003, acest nivel a scăzut până la 0,18% din PIB. Începând cu 2005, graţie Codului cu privire la ştiinţă şi inovare şi reformei în ştiinţă, finanţarea a început să crească, astfel încât, în 2008, a atins cota de 0,7% din PIB, constituind 37,5 mln. dolari SUA. După nivelul procentului din PIB ne apropiem de anul 1990, dar valoarea sumelor de atunci raportată la cea de azi este incomparabilă. Normal ar fi ca ştiinţa să fie finanţată cel puţin cu 1% din PIB. Prin comparaţie, în 2007, ştiinţa în Italia, Spania, Irlanda, Norvegia, Cehia şi Rusia a fost finanţată la nivel de 1-1,5% din PIB; în Olanda, Belgia, Canada şi Australia - 1,5-2%; în Franţa, Danemarca, Austria, Germania şi SUA finanţarea este de peste 2%, iar ştiinţa din Coreea, Japonia, Finlanda şi Suedia a fost finanţată cu mai bine de 3%. A se reţine că finanţarea în aceste ţări este enormă, dacă facem o simplă comparaţie între PIB-uri.

- Tragem concluzia că finanţarea AŞM de către stat nu este deloc suficientă pentru atingerea scopurilor mari pe care vi le-aţi propus odată cu reformarea din temelie a instituţiei pe care o conduceţi. Starea de lucruri s-a îmbunătăţit, însă, substanţial: majorări de salarii, reparaţii capitale, reutilarea laboratoarelor etc. Care e secretul succesului?

- Nu este niciun secret la mijloc. Muncim, suntem mereu în căutare de surse alternative - sponsorizări, granturi, proiecte internaţionale. Şi nu o fac numai eu ca preşedinte, ci o face toată comunitatea ştiinţifică. Datoria mea a fost să le creez condiţii, oportunităţi, cadru juridic, acum savanţii participă la concursuri internaţionale, câştigându-şi singuri fondurile pentru activitate. Exemplific, în ultimii patru ani, 2000 de cercetători de la noi au beneficiat de granturile CRDF-MRDA (SUA-RM), suma totală atingând $8 mln. Cercetătorii din R. Moldova au câştigat sume considerabile de la PC 6, Fondul de cercetări din Elveţia, Comitetul pentru ştiinţă al NATO, STCU, RFFI, RFGI, din Germania şi Spania, suma totală depăşind cifra de 10 mln. euro. Odată cu asocierea la PC 7 ni se vor deschide noi oportunităţi uriaşe, dacă vom şti să demonstrăm că suntem cei mai buni, or, cel cu carte - are parte...

- Puteţi deschide parantezele privind asocierea la PC 7?

- Programul Cadru 7 (PC 7) este principalul instrument al Uniunii Europene privind finanţarea cercetării şi dezvoltării pentru perioada 2007-2013, având drept scop crearea unui Spaţiu European al Cercetării, a unei societăţi şi economii europene, bazate pe cunoaştere. Cercetătorii din R. Moldova vor avea posibilitatea să participe la toate concursurile PC 7, precum şi la procesele decizionale la nivel european. PC 7 e conceput pentru şapte ani şi are un buget de peste 50 de mlrd. de euro. Împreună cu cercetătorii din ţările-membre ale UE şi ţările asociate la PC 7, savanţii noştri au participat până în prezent la elaborarea şi înaintarea a 60 de propuneri, dintre acestea 14 au fost evaluate pozitiv şi se află pe lista principală de finanţare la etapa de negociere cu Comisia Europeană. Avem colaborări fructuoase şi cu NATO în cadrul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate. La AŞM a fost deschis Punctul de Informare NATO Ştiinţa pentru Pace şi Securitate. De asemenea, avem un nou parteneriat cu România, în toamna anului trecut am semnat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România Programul de colaborare bilaterală în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării. Graţie accederii României în UE, R. Moldova, inclusiv AŞM, beneficiază de proiecte europene transfrontaliere foarte utile pentru populaţie. În general, relaţiile cu Academia Română s-au intensificat esenţial, fapt pentru care îi mulţumesc colegului, academicianului Ionel Haiduc, care ţine la noi nu în vorbe, ci în fapte.

- Anul 2009 a început la AŞM cu un eveniment fără precedent. Aţi fondat o nouă structură, este vorba de un Centru sau de un Institut?

- Am creat un nou Institut - Institutul de Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice (IIEŞP). Atât modernizarea sistemului politic autohton, cât şi procesul de integrare europeană presupun efectuarea unor analize ample privind beneficiile şi riscurile acestor procese, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia demografică, migraţia sau conflictul transnistrean.

- Vă mulţumesc mult pentru acest interviu şi vă doresc un an bun…

- Mulţumesc şi eu presei - publicaţiei TIMPUL în mod special - pentru buna colaborare cu AŞM, pentru contribuţia esenţială la procesul de popularizare a ştiinţei şi inovaţiilor. Avem, în fond, acelaşi scop - edificarea unei societăţi informate, bazată pe cunoaştere, aşa încât să nu poată fi manipulată. La mulţi ani!

Viorica Cucereanu,
pentru TIMPUL