La 28-29 noiembrie curent, la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi-a ţinut lucrările Conferinţa ştiinţifică internaţională cu genericul „Cantemireştii – o celebră dinastie din secolele XVII-XVIII”, organizată de Institutul de Istorie, Stat şi Drept al A.Ş.M. cu participarea altor institute academice. La manifestare au fost prezenţi circa 200 de cercetători din ţară şi de peste hotare. Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul programului de acţiuni al A.Ş.M. “Anul 2008 - Anul Cantemir”.

În cuvîntul său de deschidere acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a salutat pe participanţii la conferinţă, pe înalţii oaspeţi, Excelenţa Sa Vladimir VORONIN, Preşedintele Republicii Moldova; Mitropolitul Moldovei, Înalt Preasfinţitului Vladimir; pe savanţii din Rusia, România, Ucraina, Turcia, Germania şi Grecia, care au dat curs invitaţiilor de a participa la eveniment.

Conferinţa internaţională de astăzi, a specificat în continuare acad. Gheorghe Duca, încununează programul de acţiuni „Anul 2008 – Anul Cantemir”. Prin intermediul Programului de stat „Dinastia Cantemir: polifonismul preocupărilor ştiinţifico-artistice” cercetătorii din institutele academice şi din universităţi au avut posibilitatea de a efectua investigaţii în politică, ştiinţă, cultură, diplomaţie, artă şi literatură pentru a valorifica moştenirea ştiinţifică şi culturală a lui Dimitrie şi Antioh Cantemir. Astăzi vor fi prezentate de la această tribună cele mai importante rezultate. Preşedintele A.Ş.M. le-a urat succese tuturor participanţilor la conferinţă.

În cadrul conferinţei a avut loc lansarea volumului V al Colecţiei „Academica” - Dinastia Cantemireştilor (sec. XVII-XVIII), Chişinău, Ed. Ştiinţa, 2008. Coordonator şi redactor ştiinţific al volumului este acad. Andrei EŞANU, cunoscut savant istoric.

După cum am menţionat, la conferinţă a participat Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin. Alocuţiunea, rostită de Domnia sa în cadrul acestei manifestări, este dată publicităţii în continuare.

Serviciul de presă al A.Ş.M.

ALOCUŢIUNEA Domnului Vladimir VORONIN, Preşedintele Republicii Moldova, la conferinţa ştiinţifică internaţională „Cantemireştii – o celebră dinastie din secolele XVII-XVIII”

Onorată Asistenţă,

Am deosebită plăcere să adresez un călduros salut tuturor participanţilor la acest important eveniment ştiinţific internaţional – savanţii din ţară şi de peste hotarele ei, tuturor celor care şi-au adus aportul la valorificarea moştenirii ştiinţifice şi culturale a lui Dimitrie şi Antioh Cantemir.

Conferinţa ştiinţifică care îşi începe astăzi lucrările încununează şirul de acţiuni prilejuite de sărbătorirea Celebrei Dinastii a Cantemireştilor. În acest an marcăm 335 de ani de la naşterea eminentului savant Dimitrie Cantemir şi 300 de ani din ziua naşterii fiului acestei personalităţi de cultură enciclopedică - Antioh Cantemir. De aceea anul 2008 a fost declarat Anul Cantemir. În acest context, Guvernul a lansat un Program naţional de acţiuni ştiinţifice şi culturale. Apreciez înalt eforturile depuse de comunitatea ştiinţifică naţională şi internaţională în vederea valorificării moştenirii Cantemireştilor. Pentru a da tonul discuţiilor în cadrul acestei conferinţe, ţin să menţionez că creaţia lui Dimitrie Cantemir a fost şi rămîne o mare provocare pentru cercetători: lingvişti, istorici, politologi şi filosofi, în încercările lor de a înţelege fenomenul culturii moldoveneşti. Lucrările lui Dimitrie Cantemir au generat reacţii din cele mai diverse. Fenomenul şi, deopotrivă, Modelul Cantemir reprezintă domenii încă neexplorate pentru diverse ramuri ale ştiinţei. Cînd spun model nu am în vedere ceva ce trebuie urmat cu ochii închişi, dar ceva ce ne dă răspuns la întrebarea – Cum e făcut un lucru, cum e făcut un om, cum e făcut un popor? Modelul Cantemir e oglinda în care ne vedem aşa cum sîntem, oglindă în care privindu-ne vedem părţile noastre slabe şi ne putem aduna voinţa pentru a le îndrepta. Al cunoaşte pe Cantemir înseamnă a ne cunoaşte pe noi înşine. Dimitrie Cantemir a fost o figură importantă în cadrul politic şi cultural al timpului său. Personalitate marcantă a culturii şi ştiinţei europene – s-a distins ca istoric, geograf, cartograf, filozof, şi-a adus contribuţia în muzică şi s-a preocupat de fizică şi matematică, scriindu-şi lucrările în mai multe limbi. Creaţia lui fundamentează ideea identităţii europene şi a unităţii prin diversitatea culturală. El a avut rolul de mediator între culturile europene şi este un exemplu elocvent de transfer cultural din Europa de Est spre Europa de Vest. Prin cartea „Descrierea Moldovei”, Cantemir a dat culturii noastre un imbold spre a se ridica în marele spaţii ale culturii universale. Această carte a făcut ca Moldova să fie cunoscută în Europa. În acest sens, Cantemir este numit pe drept „actor al istoriei culturale europene” şi considerat savant integraţionist european.

Aşa se face că, alături de numele lui Cantemir, numele Moldovei este demult în Europa, acolo unde tindem să ne integrăm şi noi. Ne rămîne doar să însuşim ceea ce ne-a învăţat Cantemir şi să ne înscriem în modelul său, model compatibil cu ceea ce obişnuim să numim model european.

Dimitrie Cantemir a fost patriot al Moldovei, remarcabil cugetător şi domnitor care şi-a orientat eforturile spre realizarea unor modificări esenţiale atît în organizarea formei de guvernare, cît şi a statutului juridic al ţării pe arena politică a Europei. El a fost un deschizător de drumuri noi: a pus bazele filozofiei noastre, a istoriei naţionale, a geografiei, a multor altor forme ale cunoaşterii care ne slujesc şi astăzi şi îi vor sluji şi pe urmaşii noştri. Pilda esenţială pe care ne-o dă Cantemir este că pentru a intra in Europa, în lumea civilizată, este nevoie să gîndeşti în categoriile acelei lumi. Lucru actual şi pentru noi astăzi. Daca ar învia şi ar veni sa vadă cum sîntem, Cantemir ne-ar spune că nu lipsa de bani este problema noastră principală, ci mentalitatea, şi ne-ar arăta că pentru a fi făuritor, pentru a intra în istoria civilizaţiilor, este nevoie de o ruptură de mentalitatea veche. Pentru a putea face acest lucru, zicea Cantemir, este nevoie să ai spirit critic. Să fii autocritic şi numai aşa vei înainta pe calea cunoaşterii, a progresului şi a prosperităţii. Vorba lui Cantemir: „De vom cunoaşte vreun lucru bun, trebuie să dovedim acesta prin fapte bune, în aşa fel încît cele ce erau doar cuvinte să devină fapte”. Omul este ca pomul şi ca rodul, iar rodul este faptele lui”.

Actuala conferinţă este un bun prilej şi pentru o nouă abordare a relaţiilor lui Cantemir cu Rusia, relaţii care au fost şi continuă să fie ideologizate. În Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse există un fond special al familiei Cantemir, care conţine corespondenţa cu diferite persoane oficiale şi cu prieteni, documente de un interes deosebit pentru cercetătorii istoriei neamului nostru. Aceasta poate servi pe viitor ca bază pentru o colaborare ştiinţifică prodigioasă.

Deosebit de importante sînt şi problemele de filozofie a istoriei pe care savantul le introduce în cîmpul discuţiei ştiinţifice.

Prezintă interes şi viziunile savantului asupra problemelor economice ale ţării, viziuni ce se înscriu în demersurile moderne. Astfel, constatînd tendinţa de descreştere a veniturilor ţării şi a populaţiei urbane, Dimitrie Cantemir indică asupra necesităţii dezvoltării exportului de mărfuri competitive: stejarul moldovenesc, vinurile, mierea, bovinele, ovinele şi alte mărfuri. O atenţie deosebită acorda dezvoltării drumurilor comerciale, transporturilor fluviale. De asemenea, promovează ideea că negustorilor trebuie să li se permită să investească bani în ţară.

În afară de scrierile cu caracter geografic, social, economic şi politic, Dimitrie Cantemir a acordat o atenţie deosebită studierii vieţii cotidiene şi tradiţiilor moldovenilor.

Cantemir ne mustră pentru felul nostru de a fi, urmărind prin aceasta scopul de a ne arăta ce să facem ca să fim mai buni, mai civilizaţi. În ce constau mustrările făcute de către Cantemir? El îi critică pe moldoveni pentru că nu se prea trag la carte. În acest context, vreau să menţionez că şi astăzi sondajele ne arată că încă nu toţi ne tragem cu adevărat la carte.

El îi critică pe moldoveni pentru lenevia gîndirii. Aceste cuvinte sînt actuale şi astăzi, cînd trebuie să găsim soluţii neordinare pentru a asigura prosperitatea Moldovei.

El ne critică şi pentru faptul că nu ne vorbim frumos limba şi, astfel, nu putem exprima prin ea frumos, curat, simplu şi înţelept bogăţiile sufletului şi ale minţii poporului nostru.

Cantemir ne critică pentru trăsăturile care devin adesea o piedică în dezvoltarea ţării noastre. Aş putea aduce mai multe exemple care confirmă că şi la acest capitol Cantemir este actual ca niciodată.

Eu aş zice chiar că ar trebui să punem sub ochii fiecărui şcolar, în chip special, acel capitol din cartea „Descrierea Moldovei” în care Cantemir ne face aceste mustrări. Ca ei să-şi înceapă viaţa corect, să o ia chiar de la început pe drumul cel bun şi drept.

Cantemir ne povăţuieşte să preţuim vremea, pentru că prosperă doar omul, elevul, funcţionarul, statul, poporul care nu pierde nici un minut preţios din timpul ce ni s-a dat să făurim, să ne slujim patria. El ne spune că „pierderea vremii bune este maica şi sămînţa vremii rele”.

Parafrazînd expresia unui înţelept chinez, eu spun – Ferice de Moldova şi de moldoveni că au un asemenea model cum e Dimitrie Cantemir. De fapt el este pentru noi nu numai model, ci şi o cale. Sînt sigur că, urmînd această cale, vom deveni un popor şi o ţară model.

Un alt reprezentant de seamă al acestei distinse dinastii este Antioh Cantemir. Fiu al domnitorului Dimitrie Cantemir, Antioh a primit o educaţie aleasă. Cunoştea foarte bine mai multe limbi străine, vechi şi moderne. Cunoştinţele sale vaste îi uimea pe contemporani.

Doisprezece din cei 36 de ani de viaţă, Antioh Cantemir, despre care criticul literar rus Vissarion Belinski scria că „a fost primul poet laic din Rusia”, i-a consacrat serviciului diplomatic. El s-a dovedit a fi un diplomat excelent, ager şi cu iniţiativă, acordînd prin activitatea sa, prin personalitatea sa enorme servicii Rusiei. Educaţia europeană, clarviziunea diplomatică, care a îmbinat cu sinceritate nobleţea chipului şi profunzimea naturii – toate acestea îl făceau să fie apreciat. Diplomatul Cantemir este un model pentru educarea noilor generaţii de diplomaţi ai Republicii Moldova.

Neamul nostru n-a dus niciodată lipsă de talente. Tot ce rămîne în urma unui om este numele. Sîntem un popor norocos, fiindcă noi nu trebuie să ne născocim strămoşii. Noi îi avem.

De-a lungul istoriei, destinul Moldovei a fost determinat de mai multe dinastii voivodale care s-au impus prin personalităţi remarcabile. În acest sens, o urmă adîncă în destinul acestui pămînt l-a lăsat neamul Cantemireştilor. Negruzzi spunea că „Dacă moldovenii au autori cu care se pot făli în faţa Europei, negreşit aceşti autori sînt Cantemirii - tatăl şi fiul.

În încheiere, doresc tuturor participanţilor la acest eveniment ştiinţific, discuţii productive şi îmi exprim speranţa că veţi reuşi să puneţi într-o nouă lumină Modelul şi Fenomenul Cantemir, examinîndu-le din perspectiva timpului nostru, că vor fi înaintate recomandări pentru colaborarea internaţională ulterioară în vederea valorificării moştenirii acestor remarcabile personalităţi.