Academicianul Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a difuzat pentru mass-media următorul mesaj vizînd sărbătoarea de azi, Ziua Mondială a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare.
„Începînd cu 2001, în fiecare an pe 10 noiembrie, comunitatea ştiinţifică internaţională marchează Ziua Mondială a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare. UNESCO a instituit această sărbătoare pentru a sensibiliza opinia publică privind rolul ştiinţei în formarea unei societăţi paşnice şi durabile, reînnoirea angajamentelor naţionale şi internaţionale vizînd utilizarea realizărilor ştiinţei în beneficiul societăţii, dar şi pentru a atrage atenţie asupra provocărilor cu care se confruntă cercetătorii. Această zi ne oferă o ocazie în plus să prezentăm societăţii rezultatele noastre din cercetare.
Crearea şi utilizarea cunoştinţelor obţinute în rezultatul cercetărilor au devenit surse vitale ale creşterii bunăstării pe plan global. Cunoaşterea reprezintă elementul ce determină competitivitatea economică şi statele s-au  angajat în susţinerea sistematică a acesteia, dezvoltând sisteme naţionale şi interacţiuni internaţionale tot mai sofisticate. În ultimul Raport al Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare privind perspectivele ştiinţei şi ale tehnologiilor, difuzat la sfîrşitul lunii trecute, este argumentat cu lux de amănunte rolul cercetării şi inovării în atenuarea provocărilor societăţii moderne.
Investigaţiile ştiinţifice sunt orientate atît spre studierea trecutului, explicarea fenomenelor prezentului, cît şi spre prognozarea evoluţiilor viitoare. Uneori este inexplicabil faptul că factorii decizionali se adresează oamenilor de ştiinţă doar atunci, cînd ajung în situaţii de criză, pe cînd studiile ştiinţifice relevante cu soluţii practice în acest sens se prăfuiesc pe rafturile bibliotecilor.
Ştiinţa este domeniul cu cel mai înalt grad de internaţionalizare. Problemele, cu care se confruntă astăzi cercetarea, au depăşit de mult spaţiul frontierelor naţionale, iar rezultatele ştiinţifice obţinute servesc tuturor savanţilor, indiferent de naţionalitate. În acest mediu de cooperare şi competitiv, totodată, semnificaţia excelenţei a cunoscut o creştere exponenţială. Instituţiile şi cercetătorii, care ating acest nivel, devin extrem de solicitaţi, obţinînd capacitatea de a atrage resurse şi de a influenţa atît mediul ştiinţific, cît şi sistemele socio-economice. Acesta este unul din argumentele pentru care statele dezvoltă o diplomaţie tehnico-ştiinţifică consecventă. În acest sens vom menţiona şi Uniunea Europeană, pentru care cooperarea ştiinţifică internaţională constituie unul din instrumentele utilizate în vederea realizării Agendei de la Lisabona.
În ultimii ani, graţie susţinerii conducerii de vîrf a  ţării noastre, se atestă o tendinţă ascendentă în dezvoltarea ştiinţei în Republica Moldova. Decizia de a acorda autonomie comunităţii ştiinţifice şi de a delega acesteia atribuţiile Guvernului în domeniul cercetării şi inovării a stimulat efectuarea unei optimizări interne a institutelor ştiinţifice. Ca rezultat, a crescut eficienţa activităţii ştiinţifice şi sporeşte tot mai mult impactul acesteia asupra societăţii. A devenit un lucru firesc ca lucrările savanţilor noştri să fie premiate la saloanele internaţionale. Echipele noastre de cercetători obţin prin concurs proiecte europene. Tot mai mulţi tineri decid să activeze în ştiinţă.
Acest fapt a impulsionat şi evoluţia relaţiilor noastre cu instituţii similare din străinătate, cu organizaţiile internaţionale de profil. Creşte şi numărul de evenimente cu impact regional şi internaţional, care au loc la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Bunăoară, în perioada 18-21 septembrie curent A.Ş.M. a găzduit Conferinţa internaţională cu genericul „Politici în domeniul ştiinţei şi educaţiei” cu participarea reprezentanţilor ministerelor educaţiei şi ştiinţei şi a academiilor de ştiinţe din statele Europei Centrale şi de Sud-Est, Caucaziene, CSI şi Ţările Baltice, a experţilor în domeniu din cadrul Comisiei Europene şi SUA. Discuţiile ce s-au desfăşurat la Chişinău au demonstrat că problemele cu care se confruntă aceste regiuni sînt comune, de aceea UNESCO şi Fondul American pentru Cercetări Civile şi Dezvoltare au decis ca această conferinţă să aibă loc o dată la doi ani în Moldova.
Organizarea la 9-10 octombrie curent a Workshop-ului cu genericul „Rolul chimiei ecologice în cercetarea poluării şi dezvoltarea durabilă”, susţinut în cadrul Programului NATO „Ştiinţa pentru pace şi securitate”, a demonstrat o dată în plus calitatea cercetărilor în ţara noastră, care pot avansa la nivel european.
Un eveniment de anvergură în contextul relansării relaţiilor tehnico-ştiinţifice în cadrul CSI a avut loc în perioada 29-31 octombrie la Chişinău. E vorba de Congresul II al fiziologilor din ţările CSI cu genericul „Fiziologia şi sănătatea omului”,  consacrat memoriei excelentului savant academician O.G. Gazenco, unul din fondatorii fiziologiei cosmice. Tematica ştiinţifică a Congresului s-a axat pe abordarea diferitelor aspecte ale fiziologiei şi implementarea rezultatelor ştiinţifice în domeniul sănătăţii. Iar convocarea unei sesiuni speciale, dedicate problemelor sanocreatologiei, a constituit de fapt recunoaşterea în spaţiul CSI a rezultatelor efectuate de către academicianul Teodor FURDUI în domeniul menţinerii dirijate a sănătăţii şi prevenirii degradării speciei umane.
Alte exemple vizînd cooperarea internaţională a A.Ş.M. De la 11 noiembrie 2007 pînă în prezent au fost semnate acorduri de cooperare ştiinţifică cu Academiile de Ştiinţe din China, Austria, Cehia, un memorandum de intenţii cu Ministerul Federal German al Educaţiei şi Ştiinţei, programul bilateral de proiecte cu Autoritatea Naţională pentru Cercetări Ştiinţifice din România. Sînt în derulare 45 de proiecte noi cu Fondul de Cercetări Fundamentale din Federaţia Rusă, iar recent au fost aprobate alte 10 proiecte de cercetări moldo-germane. Savanţii noştri participă tradiţional în  cadrul programelor de granturi CRDF/MRDA, FP7, Programul NATO Ştiinţa pentru Pace şi Securitate, STCU. 
Şi încă o veste bună. În mai, anul curent, ţara noastră a depus cererea oficială pentru asocierea la Programul Cadru 7 al UE în domeniul ştiinţei şi dezvoltării tehnologice. Statutul de ţară asociată presupune obţinerea drepturilor similare cu ale structurilor de cercetare din statele membre ale UE, dar, totodată, şi un înalt grad de responsabilitate.
Cu prilejul  sărbătorii de astăzi, Ziua Mondială a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare, urez oamenilor de ştiinţă din ţară să aibă parte de sănătate şi prosperitate, să dea dovadă de perspicacitate şi dîrzenie în cercetare, iar bucuria împlinirilor să le fie mereu călăuză pe traseele cunoaşterii”.
      
      Serviciul de presă al A.Ş.M.