Conferinţa de presă, convocată pe 30 octombrie curent de academicianul Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, cu participarea reprezentanţilor Secţiilor de Ştiinţe ale A.Ş.M., a fost consacrată temei „Rezultatele activităţii Asambleei Academiei de Ştiinţe a Moldovei pe parcursul anilor 2004-2008”. Există o explicaţie plauzibilă în acest sens: de ce a fost organizat anume acum acest dialog public şi nu la începutul anului viitor, cînd se practică tradiţionalele dări de seamă anuale. La 29 octombrie curent a expirat mandatul celor 78 de membri ai Asambleei A.Ş.M., aleşi acum 4 ani din rîndul doctorilor habiltaţi ai comunităţii ştiinţifice din ţară, conform Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova. În legătură cu aceasta Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M. va convoca pînă la finele anului curent (luna decembrie) Asambleea A.Ş.M., la care vor fi confirmaţi noii ei membri, aleşi de către adunările doctorilor habilitaţi ale secţiilor de ştiinţe ale A.Ş.M. Astfel, va fi formată o nouă componenţă a Asambleei Academiei de Ştiinţe a Moldovei în număr de 189 de membri, inclusiv 111 academicieni şi membri corespondenţi şi 78 de doctori habilitaţi.

Dar deocamdată să analizăm prin ce s-a remarcat în activitatea sa Asambleea A.Ş.M. în ultimii patru ani? Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei Gheorghe Duca a făcut o dare de seamă consistentă şi impresionantă de realizări concrete graţie reformelor din domeniu realizate potrivit Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, adoptat de Parlamentului R.M., la iniţiativa Preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin. La implementarea cu succes a acestui document a contribuit şi Acordul de parteneriat, încheiat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei, care a concretizat pentru fiecare an aparte obiectivele principalele în dependenţă de necesităţile ţării, susţinute financiar. Astfel, vorbind la general, a fost stăvilit procesul de degradare a ştiinţei şi realizaţi în continuare paşi concreţi, ireversibili pentru ca ea să devină forţă motrice în dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere.

Pentru a exclude paralelismul din cercetare şi a racorda activitatea ştiinţifică a savanţilor la necesităţile ţării a fost optimizat numărului organizaţiilor de drept public din sfera ştiinţei şi inovării. Din 101 instituţii ştiinţifice, care au activat în anul 2005, au fost aprobate 38 de instituţii, inclusiv 18 organizaţii instituţionale în gestiunea Academiei de Ştiinţe şi 20 în cea a ministerelor. Această reorganizare a institutelor de cercetări a continuat: recent, în baza a 10 instituţii de cercetare ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, au fost create 5 instituţii publice ştiinţifico-practice şi 6 staţiuni tehnologico-experimentale.

Academia de Ştiinţe a Moldovei a devenit mai receptivă la necesităţile economiei ţării: împreună cu ministerele de resort a elaborat Strategia de dezvoltare a industriei pentru perioada de pînă în anul 2015, Strategia dezvoltării durabile a sectorului agroalimentar pînă în anul 2015, Programul Naţional de utilizare a resurselor regenerabile de energie. A consultat şi vizat peste 1100 de acte normative.

În această perioadă de timp a sporit mai bine de 6 ori finanţarea ştiinţei, a subliniat raportorul Gheorghe Duca, ceea ce a permis de a crea condiţii mai bune de muncă pentru cercetători. Au fost renovate laboratoarele existente şi deschise altele noi. Finanţarea cercetărilor s-a efectuat pe noi principii - concursuri de proiecte şi programe de granturi. Totodată, a sporit volumul premiilor pentru cele mai valoroase rezultate ştiinţifice. Au fost create noi oportunităţi pentru a atrage mijloace financiare din fondurile internaţionale, inclusiv MRDA-CRDF, UE, NATO, STCU.

Ţinînd cont de propunerile administraţiei publice centrale şi locale, A.Ş.M. a identificat direcţiile strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006-2010: edificarea statului de drept şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric al Moldovei în contextul integrării europene; valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale pentru dezvoltarea durabilă; biomedicina, farmaceutica, menţinerea şi fortificarea sănătăţii; biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară; nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi; eficientizarea complexului energetic şi asigurarea securităţii energetice, inclusiv prin folosirea resurselor renovabile. Pentru soluţionarea problemelor actuale ale dezvoltării socio-economice au fost iniţiate 16 programe de stat.

Nu ne mai rămîne spaţiu pentru a nominaliza cele mai interesante rezultate, înregistrate în cercetările fundamentale şi aplicative, lucrările ştiinţifice editate, noile brevete de invenţie, distincţiile internaţionale ale savanţilor noştri obţinute pentru realizările ştiinţifice de valoare etc. Despre aceasta se va vorbi mai detaliat la ultima Asamblee a A.Ş.M. din decembrie curent, în cadrul căreia care vor fi confirmaţi, după cum am spus, noii ei membri, vor fi aleşi vicepreşedinţii A.Ş.M. şi secretarul ştiinţific general, noua componenţă a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M., mandatul cărora, de asemenea, expiră. O nouă componenţă a Asambleei A.Ş.M. presupune şi în suflu proaspăt în activitatea de gestionare a ştiinţei şi inovării, condiţii mai bune pentru cercetători, deci şi rezultate mai avansate.

Tatiana Rotaru