Ieri, la Academia de Ştiinţe a Moldovei a avut loc o conferinţă ştiinţifică cu genericul „Procedee tehnologice ştiinţific argumentate de diminuare a consecinţelor secetei”. Savanţii sunt preocupaţi de mai mulţi ani de fenomenul secetei, iar în anul curent au organizat un şir de seminare în zonele de Nord, Centru şi Sud ale R. Moldova. Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Anatolie Gorodenco, prezent la conferinţă, a constatat că şocurile prin care trece agricultura în ultimii ani au afectat grav economia naţională a R. Moldova. Potrivit ministrului, au fost luate un şir de măsuri pentru combaterea acestui fenomen, cum ar fi relansarea sistemului antigrindină, a sistemelor de irigare în general şi, în mod special, a celor prin picurare.

Acad. Simion Toma s-a referit la procedeele agrotehnice de diminuare a secetei, elaborate de cercetătorii institutelor de profil, cele academice şi Universitatea Agrară de Stat din Moldova. La culturile de câmp, de exemplu, el a recomandat micşorarea numărului de plante la hectar cu 10-15% la floarea-soarelui, 15-20% la soia, 10-15% la sfecla de zahăr şi porumb, iar la plantele pomicole - normarea recoltei de fructe prin răritul lor. La viţa-de-vie se va efectua înlăturarea inflorescenţelor, a strugurilor slab dezvoltaţi şi a celor în plus, mai ales la copilii.

Potrivit acad. Mihail Lupaşcu, autorităţile moldovene îşi amintesc de secetă abia atunci când aceasta se instalează. În monografia sa „Agricultura ecologică şi producerea furajelor în R. Moldova”, editată acum zece ani, el a făcut mai multe recomandări pentru combaterea secetei, însă, spre regret, n-au fost luate în seamă de factorii de decizie. „Nu înţeleg de ce nu există un plan naţional de combatere a secetei”, s-a arătat nedumerit savantul. Comparând seceta din 2007 cu cea din 1946 şi cea din 1994, el a recomandat să fie găsite de urgenţă rezerve necesare de seminţe de mei, hrişcă şi porumb de soiuri şi hibrizi timpurii şi extratimpurii, pentru o eventuală utilizare a acestora în scopul însămânţării, în cazul în care vor cădea precipitaţii atmosferice suficiente în luna iulie şi în prima jumătate a lunii august. De asemenea, el a propus să fie ţinută o evidenţă strictă asupra exportului de cereale alimentare şi a celor destinate animalelor, iar rezerva de stat să fie completată nu cu 30 mii de tone, precum e preconizat, ci cu toată cantitatea propusă spre comercializare de către agenţii economici.

Nicolae Roibu,

TIMPUL