Calitatea apei dupa inundatii si viituri

Inainte de a trece la tema propriu-zisa, va prezentam o informatie privind sistemul apelor de suprafata din Republica Moldova pentru a intelege mai lesne problematica din domeniu in situatii de risc. Reteaua hidrografica a tarii este reprezentata prin 3621 riuri si piraie (inclusiv 7 - cu lungimea de peste 100 km, alte 247 - peste 10 km), 57 de lacuri (suprafata oglinzii apei - 62,2 km2) si circa 3000 bazine artificiale de apa. Lungimea sumara a riurilor depaseste 16000 km.

Fluviul Nistru, bazinul hidrografic al caruia constituie 57% din teritoriul tarii si cu debitul anual de circa 10 km3, marcheaza pe o portiune de 630 km frontiera dintre Republica Moldova si Ucraina. Bazinul riului Prut ocupa 24% din teritoriu, are un debit anual de circa 2,4 km3 si marcheaza hotarul dintre Republica Moldova si Romania pe o portiune de 695 km. Cele mai mari lacuri de acumulare artificiale sint Costesti-Stinca - pe riul Prut (735 mln.m3) si Dubasari - pe Nistru (277,4 mln.m3).

Accesul la apa pentru viata constituie necesitatea de baza a omenirii si unul dintre drepturile fundamentale ale omului. In Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, promovate de Organizatia Natiunilor Unite, este stabilita in plan mondial reducerea, catre anul 2015, cu 50 la suta a numarului persoanelor care nu au acces la apa potabila si la canalizare. Acest scop si l-a asumat si tara noastra prin aprobarea Programului National "Satul Moldovenesc" si Programului de alimentare cu apa si de canalizare a localitatilor din Republica Moldova pina in anul 2015.

Deja ne putem da seama ca principala sursa de aprovizionare cu apa in republica este fluviul Nistru, caruia ii revin 83,6%, riului Prut - 1 %, altor surse de apa de suprafata - 0,2 %, apelor subterane - 15,2 %. Din aceste considerente, astazi mai mult ca oricind este necesar de a monitoriza in mod stiintific Nistrul si Prutul atit din punctul de vedere al calitatii apei, cit si al regimului hidrologic. Problema optimizarii regimului, bilantului si a calitatii apelor naturale constituie o veriga importanta in multitudinea de consecinte legate de interventia omului asupra naturii: defrisarea padurilor, destelenirea paminturilor, desecarea terenurilor inmlastinite, reglarea cursului riurilor, captarea apei curate si evacuarea apelor uzate cu un continut sporit de substante daunatoare, crearea acumularilor (mici si mari) de apa. Toate acestea au generat schimbari calitative si cantitative in reteaua hidrografica din Republica Moldova.

Astfel, specialistii Academiei de Stiinte a Moldovei (Institutele de Ecologie si Geografie, de Geofizica si Seismologie, de Zoologie si de Chimie) si ai Universitatii de Stat din Moldova in perioada 27 - 31 iulie 2008 au evaluat starea calitatii apei din fl. Nistru si r. Prut in sectiunile inundate (Naslavcea, Soroca, Dubasari, Vadul lui Voda, Tiraspol - fl. Nistru; Leova si Cahul - r. Prut). In urma acestor cercetari s-a constatat ca temperatura apei corespunde anotimpului in toate sectiunile de prelevare; pH-ul - aciditatea apei - este in limitele admisibile; duritatea si continutul ionilor principali se incadreaza in variatiile multianuale; continutul oxigenului dizolvat e in norma, cu exceptia sectiunii lacul Dubasari (gradul de saturatie - 63,8%). Cauza posibila - amestecarea straturilor de la diferite adincimi din lacul de acumulare (oxice si anoxice).

In general, in lunile de vara, conform informatiei Inspectoratului Ecologic de Stat, se inregistreaza cazuri de insuficienta a oxigenului dizolvat (continutul limita admisibil pentru bazinele piscicole este de 6 mg/dm3): fl. Nistru - 4,47 mgO2/dm3 (13.07.2005 - or. Vadul lui Voda); r. Prut - 4,75 mgO2/dm3 (16.09.2005 - s. Braniste). Cauzele sunt diferite, dar cea de baza o constituie poluarea. Deversarile de ape poluate sau insuficient epurate (reziduale menajere), imbogatesc apele de suprafata cu compusi, care in reactiile de transformare consuma oxigenul. Acumularea elementelor nutritive vara, la temperaturi favorabile, provoaca dezvoltarea excesiva a algelor si a altor organisme acvatice care, de asemenea, consuma oxigenul din apele de suprafata.

Ne vom referi la un alt aspect al problemei abordate. Continutul substantelor biogene depaseste nesemnificativ variatiile multianuale, insa valorile caracterizeaza spalarea recenta a lor cu apele meteorice si evacuarea apelor reziduale neepurate sau insuficient epurate. Deci, e vorba de starea gunoistilor, a instalatiilor de epurare, despre care si vom raporta.

Conform datelor inventarierii, efectuate de agentiile si inspectiile ecologice, suprafata ocupata de gunoisti constituie 1350 ha, inclusiv autorizate - 872 ha si neautorizate - 478 ha. Numarul total al depozitelor pentru deseurile menajere solide (gunoisti) este de 1812, dintre care autorizate - doar 1042. Majoritatea depozitelor sunt supraincarcate, o parte din deseuri este stocata in afara perimetrelor atribuite, deci, pot fi duse de ploi in riuri, fintini, bazine acvatice. In multe localitati, in general, nu exista gunoisti amenajate. In astfel de situatii deseurile sunt aruncate la intimplare, impinzind terenurile adiacente si chiar localitatile, in ansamblu. Nu poate sa nu ne ingrijoreze faptul ca anual apar circa 3 mii de gunoisti stihinice, numarul lor continuind sa creasca.

Nu este imbucuratoare nici starea instalatiilor de epurare. Potrivit controalelor efectuate de catre Inspectoratul Ecologic de Stat la instalatiile de epurare din 282 de localitati, realmente functioneaza doar 84 din ele, dintre care 79 - sub nivelul normativ (epurare partial mecanica, partial biologica, cu acumulare si/sau evacuare de ape uzate). Doar 5 instalatii din cele verificate functioneaza in regim normativ si astazi le vom nominaliza in calitate de exemplu bun si pentru altii: fabrica de zahar Glodeni, "Apa-canal" Floresti, fabrica de zahar Drochia, "Apa-canal" Balti si fabrica de conserve Cosnita.

Ce-au aratat concret rezultatele analizelor probelor de apa? Materia organica solubila constituie 14-31% din materie organica totala; concentratia hidrocarburilor aromatice nu depaseste continutul maxim admisibil (CMA); continutul poluantilor organici persistenti in Nistru este sub limita de detectie, nedepasind CMA; materia organica totala depaseste media multianuala din cauza cantitatii mari de particule suspendate. Din acest motiv se recomanda tratarea suplimentara a apelor in procesul de potabilizare.

Acum, despre vcontinutul altor substante organice in apa fl. Nistru. Conform analizei spectrului de mase, este detectata prezenta substantelor organice nocive de natura tehnogena cum ar fi Dibutilftalatul in apa r. Nistru. Deci, aici sunt deversate si ape reziduale industriale, nu doar menajere. Dar concentratia metalelor grele Hg, Pb, Cd nu depaseste limita admisibila.

Concluzii: viiturile si inundatiile pe Nistru si Prut nu au modificat esential componenta chimica a apelor; continutul sporit al substantelor biogene in riuri caracterizeaza spalarea recenta a lor de pe terenurile insalubre cu apele meteorice; continutul sporit de materie organica totala necesita o tratare suplimentara a apelor in procesul de potabilizare.

Credem ca in conditiile actuale, generate de viiturile apelor Nistrului, Prutului si ai afluentilor lor, toti utilizatorii de resurse acvatice trebuie sa elaboreze si sa aplice planuri de securitate si masuri de protectie a surselor de apa in stricta conformitate cu cerintele normativelor si legislatiei in vigoare. E necesar, de asemenea, de restabilit sistemele existente si de construit noi retele de colectare si epurare a apelor uzate. Este oportuna sporirea capacitatilor umane si institutionale raionale privind supravegherea calitatii apei.

Dr. Maria Sandu, vicedirectorul Institutului de Ecologie si Geografie al A.S.M.; dr. Viorica Gladchi, decanul facultatii de chimie si tehnologie chimica a USM; dr. Oleg Bogdevici, vicedirectorul Institutului de Geologie si Seismologie al A.S.M.; dr. Nely Goreaceva, cercetator stiintific, facultatea de chimie si tehnologie chimica a USM

 
http://www.moldova-suverana.md/