Savantii comenteaza
Asigurarea securitatii fiecarui individ in parte, cit si a societatii in ansamblu constituie una dintre problemele majore cu care se confrunta societatea moderna, dezvoltarea careia se caracterizeaza prin contradictii tot mai accentuate dintre om si mediu. Conform estimarile expertilor ONU si ale marilor companii de asigurari din lume, in ultimul secol in diferite state ale lumii au avut loc circa 50.000 de calamitati naturale, care s-au soldat cu moartea a 4 milioane de oameni. Dintre cele 234 catastrofe de proportii, ce s-au inregistrat in a doua jumatate a sec. XX, inundatiilor le revin 27%. Pagubele economice cauzate de inundatii constituie 30% dintre toate calamitatile naturale, (35% fiind provocate de cutremure, 28% - de furtuni si 7% - de alte catastrofe).
Analiza catastrofelor naturale si tehnogene din in ultimii 5 ani in diferite tari ale lumii indica o crestere ale acestora cu aproximativ 5% anual. Luind in consideratie sporirea semnificativa a pagubelor in urma calamitatilor naturale, a cheltuielilor pentru inlaturarea acestora si reabilitarea populatiei ce a avut de suferit de pe urma dezastrelor, se poate concluziona ca tarile in curs de dezvoltare nu vor putea face fata catastrofelor. In astfel de situatii de risc dezvoltarea acestor tari nu este posibila fara ajutorul international si alfabetizarea populatiei in vederea sporirii nivelului si eficientei masurilor de prevenire a calamitatilor naturale, in special, a inundatiilor. Experienta tarilor avansate economic din Europa de Est si Rusia demonstreaza ca problema prevenirii calamitatilor naturale necesita cheltuieli financiare considerabile, care cresc semnificativ pe masura extinderii nivelului securitatii.
Dar sa revenim la problemele si durerile noastre, provocate de inundatiile de la finele lui iulie - inceputul lui august curent. Sistemele acvatice ale riurilor Prut si Nistru sint situate intr-o regiune unde se activeaza procesele sinoptice, generind ploi torentiale intensive ce se soldeaza cu viituri catastrofale, insotite de inundatii. In ultimii 50-60 de ani, pe cursul riurilor nominalizate, au fost observate peste 8 inundatii de proportii, cele mai distrugatoare fiind inregistrate in anii 1941, 1955, 1969, 1980 si ultima - cea din anul curent. Dupa proportii si daunele aduse recenta inundatie a depasit considerabil pe cele precedente.
Ce stim noi despre ultimul dezastru? Conform datelor incomplete parvenite din Ucraina, in muntii Carpati au cazut ploi torentiale intensive, depasind norma anuala de precipitatii (peste 1000 mm). In urma acumularii unui strat imens de apa, in riurile muntilor Carpati si regiunile adiacente ale acestora s-a format o viitura, care a ajuns la lacul de acumulare de la Verhodnestrovsk cu un debit maximal de 6200 m3/sec, volumul stocului atingind 3000 mln. m3 (3,0 км3). Pentru a ne da seama ce pericol prezinta aceasta cantitate de apa, vom specifica ca volumul ei este egal cel al lacului de acumulare de la Verhodnestrovsk si constituie ? din volumul total in limanul riului Nistru.
Trecerea acestei cantitati record de apa prin lacul de acumulare de la Verhodnestrovsk se efectua la limita posibilitatilor barajului acestuia. Ca rezultat, evacuarea maximala a apei din bieful aval la 27 iulie, ora 16, constituia 3300-3400 m3/sec. Peste 2 zile, pe 29 iulie, volumul maximal evacuat s-a micsorat pina la 2970 m3/sec si s-a mentinut, acest nivel pina in 31 iulie, ora 16.00.
Odata cu miscarea valului viiturii pe segmentul riului Nistru, situat pe teritoriul Moldovei, s-a creat o situatie critica, dat fiind faptul ca digurile de protectie, construite in anii '70, erau prevazute pentru trecerea unui volum de apa de 2600 m3/sec. Revarsarea apei peste diguri a fost inevitabila in localitatile din imediata apropiere a Nistrului.
In urma unui asemenea debit de apa, ajuns la lacul de acumulare de la Dubasari, s-a creat o situatie exceptionala. Pe 27 iulie serviciile de dispecerat ale barajului au inceput evacuarea apei din bazinul de acumulare din bieful aval cu un debit de 2100-2500 m3/sec, majorindu-l ulterior pina la 2800 m3/sec. La sfirsitul zilei de 28 iulie, lacul de acumulare a pierdut circa 200 mln. m3 de apa, insa volumul zilnic de apa ce venea din lacul de acumulare de la Verhodnestrovsk a atins cifra 300 mln. m3. In aceasta situatie a aparut necesitatea majorarii debitului de evacuare a apei din bazinul de acumulare de la Dubasari pina la 2800-2850 m3/sec, insotit de pericolul inundarii segmentului din valea riului de la or. Dubasari si pina la gura acestuia. Ca urmare, nivelul apei in bieful amonte al bazinului de acumulare din Dubasari pe 2 august a atins nivelul critic de 29,11 m, nivelul maximal admisibil al barajului fiind de 30,0 m.
Se parea ca pericolul distrugerii barajului a fost evitat, deoarece pe 31 iulie, ora 16.00, debitul in lacul de acumulare din Verhodnestovsk a inceput sa se micsoreze, constituind 1350 m3/sec pe 2 august, ora 16.00. Concomitent, incepind cu 1 august a inceput sa scada nivelul apei si pe segmentul oraselor Soroca - Ribnita.
Nivelul apei la barajul bazinului de acumulare de la Dubasari, pe 2 august, ora 20, constituia 29,03 m3, iar evacuarea apei s-a redus de la 2800 pina la 2330 m3/sec, adica s-a dovedit a fi mai jos decit cel asteptat cu 270 m3/sec. Insa in urma spalarii constructiilor protectoare, inundatiile in teritoriu au continuat inca citeva zile.
Formarea inundatiilor pe riul Prut s-a produs dupa un scenariu similar cu cel pe riul Nistru, insa parametrii fluxului si evacuarii apelor viiturii difera. Valul de viitura s-a format in partea muntoasa a bazinului r. Prut cu debitul maximal 3200 m3/sec (or. Cernauti, 27 iulie, ora 20.00). La aceeasi ora serviciul de dispecerat al bazinului de acumulare Costesti-Stinca a inceput evacuarea apei in bieful aval cu 620 m3/sec, iar de la 30 iulie, ora 4.00, s-a marit pina la 1400 m3/sec. Majorarea evacuarii apei a fost provocata de ridicarea brusca a nivelului ei in bieful amonte pina la 98,18 m din maximul admisibil de 99,5 m. Astfel, salvarea digului a fost posibila cu pretul inundarii a citorva localitati, in care nivelul maximal admisibil al digurilor de protectie locala era mai jos decit cota viiturii. Cresterea nivelului apei pe teritoriul gurii de varsare in regiunea or. Ungheni a continuat pina la 3 august.
Evident, inundatiile ce s-au format pe riurile Prut si Nistru s-au soldat cu mari pagube pentru gospodariile agricole din Moldova si statele vecine. Estimarea totala a pagubelor se va efectua mai tirziu, insa deja este clar ca prejudiciile puteau fi cu mult mai mici, daca interactiunea dintre sistemele de schimb a informatiei operative intre serviciile corespunzatoare ale Ucrainei, Moldovei si Romaniei era mai eficienta. Trebuie mentionat, in mod special, ca instalatiile de protectie vechi, construite in anii `70 ai secolului trecut, necesita reconstructii cu utilizarea noilor tehnologii. Totodata, este necesar de a elabora, aproba si realiza Strategia Nationala de Management al Riscului Inundatiilor in Republica Moldova, care ar viza nu numai riurile de frontiera, dar si cele mijlocii si mici, unde inundatiile locale, de asemenea, aduc atit prejudicii materiale considerabile, cit si victime umane. De astfel de documente se conduc in prezent mai multe state ale lumii, mobilizind in situatii de risc intreaga societate. In consecinta volumul pierderilor materiale si numarul victimelor umane este minimalizat.
Dr.hab. Orest Melniciuc,
cercetator stiintific la Institutul de Ecologie si Geografie al A.S.M.
Igor Cojocaru,
director interimar al Institutului de Dezvoltare a Societatii Informationale al A.S.M.
http://www.moldova-suverana.md/ |
