In memoriam

Acad. Silviu Berejan, filozof şi teoretician al limbii

Ieri, 30 iulie, reputatul lingvist Silviu Berejan ar fi împlinit 81 de ani. Cu acest prilej, discipolii săi au organizat o conferinţă ştiinţifică dedicată dragului profesor.

Înţelepciunea, inteligenţa, erudiţia, competenţa, simţul nativ al limbii, spiritul fin de observaţie, capacitatea de analiză şi sinteză, logica ireproşabilă a expunerii, claritatea şi exactitatea exprimării, onestitatea şi probitatea ştiinţifică şi morală şi multe alte calităţi constituie caracteristica celui care a fost Silviu Berejan, omul şi savantul. Specialiştii au analizat şi au apreciat activitatea acad. Berejan referitoare la toate aspectele de cercetare a limbii, de la manualele şcolare până la lucrările fundamentale. Şi totuşi, merită să amintim încă o dată despre fundalul filozofic al cercetărilor teoreticianului Silviu Berejan, adăugând detalii despre care nu s-a scris.

Încă în tinereţe, Silviu Berejan şi colegul său Ion Eţcu, discutând unele probleme de filozofie a limbii şi fiind susţinuţi de bunăvoinţa şi îndemnul profesorului nostru Nicolae Corlăteanu, au manifestat un deosebit interes pentru filozofie, aplicând ulterior principiile teoriei cunoaşterii la cercetarea limbii. Silviu Berejan abonase revista Âîďđîńű ôčëîńîôčč, citea tratate de filozofie şi nu pierdea nicio ocazie să discute cu specialiştii în domeniul filozofiei limbii. Pentru verificarea cunoştinţelor sale şi pentru a promova principiile teoretice în cercetarea limbii de către colegii şi discipolii săi, el a organizat şi a condus, pe parcursul mai multor ani, seminarul metodologic, la care lingviştii institutului prezentau rapoarte şi comunicări, urmate de discuţii aprinse şi interesante ce se încheiau cu concluziile logice şi competente ale moderatorului Silviu Berejan. Astfel, seminarul a fost o şcoală de instruire şi perfecţionare a lingviştilor noştri în spiritul teoretic al lingvisticii generale.

Prin aplicarea principiilor filozofice (sistemicitate, dihotomiile: ontic-gnostic, concret-abstract, fenomen-esenţă etc.) la analiza fenomenelor de limbă şi în special la analiza relaţiilor sinonimice, tratatul acad. S. Berejan Echivalenţa semantică a unităţilor lexicale (publicat în rusă, Chişinău, 1973) a devenit o lucrare de referinţă pentru specialiştii-lexicologi nu numai de la noi. După aprecierea acad. Nicolae Corlăteanu, acest tratat „se situează ca o lucrare fundamentală în domeniul lexicologiei româneşti şi s-ar cere publicată în limba noastră”. Dar, cu părere de rău, regretatul acad. Berejan n-a mai reuşit s-o facă. Principiile teoretice ale acestui tratat au fost aplicate la elaborarea Dicţionarului explicativ al limbii moldoveneşti, vol. II (1985). Prin aplicarea consecventă a principiului sistemicităţii, acest dicţionar prezintă un mod nou de structurare şi redare a materialului lexicografic - prezentarea în sistem a diferitelor tipuri de cuvinte, fapt care îl deosebeşte nu numai de volumul I, ci şi de dicţionarele similare ale altor limbi.

Contribuţia acad. Berejan la elaborarea noţiunii de sistem lexico-semantic i-a adus înalta apreciere de teoretician. E semnificativ faptul că lingvistul rus Iu. Karaulov (lexicograf), membru corespondent al AŞ a URSS, printre cei şapte mari lingvişti ruşi care au contribuit la elaborarea şi dezvoltarea de mai departe a noţiunii de sistem lexico-semantic, l-a numit şi pe Silviu Berejan. Tot datorită principiilor filozofice care stau la baza întregii sale creaţii de teoretician, acad. Berejan a fost observat din tinereţe, apoi apreciat de marele lingvist al sec. XX, conaţionalul nostru Eugeniu Coşeriu, care a spus: „Meritele lui Berejan în domeniul lingvisticii sunt incontestabile şi unanim recunoscute în ştiinţa naţională. Dl Berejan este astăzi savantul cel mai de seamă din R. Moldova în acest domeniu, şi anume, atât în ce priveşte lingvistica generală (mai ales semantica), cât şi în ce priveşte lingvistica românească, atât sincronică, cât şi diacronică”.

Acad. Silviu Berejan a fost un animator al colaborării cu institutele de profil nu numai din România, ci şi din alte ţări, el însuşi participând la elaborarea proiectelor internaţionale (în domeniile sociolingvisticii, dialectologiei, antroponimiei) şi susţinând, coordonând participarea altor cercetători de la institutul nostru. Activitatea lui a ridicat prestigiul institutului şi al colaboratorilor săi. Şi eu m-am simţit mândră şi fericită când, la Colocviul Internaţional Patronimica Romanica (Bucureşti, 1994), acad. Berejan a fost ascultat şi aplaudat de specialiştii în antroponimie din 11 ţări europene. Astăzi, când soarta ne-a lipsit de cuvântul ponderabil al remarcabilelor noastre personalităţi, academicienii Nicolae Corlăteanu şi Silviu Berejan, lingvistica noastră a devenit mai săracă şi posibilităţile lingviştilor de a rezolva multe probleme actuale, necesare societăţii, sunt mai anevoioase şi mai nesigure. Dar trebuie să depunem eforturi, să progresăm, să ne impunem părerile şi să fim demni de marii noştri înaintaşi.

Dr. Maria Cosniceanu

http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=823&idRubric=8511&idArticle=19209