După evenimentul anului 2007 – organizarea la 4-5 mai a Conferinţei Academiilor de Ştiinţe din Europa de Est şi de Sud-Est cu genericul „Ştiinţa globală şi politicile naţionale: rolul academiilor”, vine la rînd o altă manifestare de amploare ce se anunţă din start a fi în fruntea topului celor mai importante activităţi ale A.Ş.M. în 2008. E vorba de Conferinţa Internaţională „Politici în domeniul ştiinţei şi educaţiei”, cu participarea miniştrilor educaţiei şi ştiinţei şi a preşedinţilor Academiilor de Ştiinţe din statele Europei Centrale şi de Sud-Est, din Caucaz, Balcani, CSI şi Ţările Baltice, ce se va întruni la Chişinău între 18-21 septembrie. Deja au loc la Academia de Ştiinţe a Moldovei şedinţe de lucru ale Comitetului local pentru organizarea Conferinţei internaţionale, se discută diverse probleme în acest sens pentru a asigura bunul mers şi succesul unei manifestări de rang european. Astăzi a fost invitat să ne aducă mai multe detalii vizavi de acest eveniment acad. Gheorghe Duca, preşedintele A.Ş.M.

- Dle preşedinte Gheorghe Duca, aş vrea să clarificăm din capul locului: a cui este această iniţiativă şi de ce este organizată manifestarea anume la Chişinău? Ce scopuri îşi propune?

- Iniţiativa desfăşurării conferinţei ţine, în primul rînd, de consecvenţa organizării evenimentelor cu impact internaţional în cadrul A.Ş.M. Cînd spun acest lucru mă refer mai întîi la Conferinţa Academiilor de Ştiinţe din Europa de Sud-Est, care şi-a ţinut lucrările la 4-5 mai 2007, în incinta A.Ş.M. Atunci am avut delegaţii din peste 25 de ţări, au fost prezenţi şi experţi din cadrul UNESCO, Consiliului Internaţional Ştiinţific (ICSU), Federaţiei Academiilor Europene (ALLEA). Cu prilejul reuniunii a fost pregătit şi editat un amplu material despre tipurile de academii de ştiinţe şi rolul acestora în societate.

Modelul autohton de gestionare a ştiinţei a generat un interes major în structurile comunităţii ştiinţifice internaţionale, bucurîndu-se de un sprijin larg. În acest sens a fost menţionată unicitatea acestuia, cît şi posibilitatea de a fi aplicat în state cu particularităţi similare. Fiind consecventă în acest sens, Academia de Ştiinţe a Moldovei, de comun acord cu Oficiul UNESCO din Moscova, Ministerul Educaţiei şi Tineretului al R.M., Fondul SUA pentru Cercetări Civile, Iniţiativa Central Europeană, Asociaţia pentru Cercetare şi Dezvoltare a R.M. şi Fondul pentru Cercetări Globale, a decis de a continua discuţiile pe marginea subiectelor de interes pentru academiile din regiune, identificate acum un an, în cadrul Conferinţei Internaţionale „Politici în domeniul ştiinţei şi educaţiei”. La această manifestare vor participa miniştrii educaţiei şi ştiinţei şi preşedinţii Academiilor de Ştiinţe din statele Europei Centrale şi de Sud-Est, din Caucaz, Balcani, CSI şi Ţările Baltice.

Scopul trasat de organizatori constă în realizarea unui schimb de idei şi practici de succes în domeniul interacţiunii între cercetare şi educaţie, or se cunoaşte faptul că cunoştinţele produse de către ştiinţă sînt utilizate în educaţie, iar aceasta din urmă are un impact determinant asupra calităţii pregătirii cadrelor ştiinţifice. Sinergia instaurată între aceste două fenomene sau, mai bine zis, calitatea acesteia, se reflectă asupra procesului general de dezvoltare. Ne propunem să stabilim o interacţiune între mediul ştiinţific şi cel educaţional, rezultatele căreia vor fi utile în procesul de elaborare a politicilor în aceste sfere. Prezintă, de asemenea, interes şi aria geografică extinsă a invitaţilor, aceştia reprezentînd state cu experienţe diferite de gestionare a ştiinţei şi educaţiei.

- Cîte ţări şi-au anunţat participarea la acest for ştiinţific? Astăzi, desigur, trăim în alte realităţi şi dimensiuni, dar e cazul să ne amintim că pe timpuri academicianul Vladimir Andrunachievici aduna în capitala Moldovei la întrunirile unionale ale algebriştilor peste 500 de specialişti. Care astăzi e situaţia?

- Este indiscutabil faptul că şcolile ştiinţifice autohtone aveau un renume în trecut pe întreg spaţiul ex-sovietic şi chiar peste hotarele acestuia. Faptul că pînă în anii `90 în ştiinţa Moldovei activau în jur de 33.000 de cercetători, ne accentuează potenţialul uman enorm antrenat în acest domeniul. Printre aceştia a fost şi marele algebrist moldovean Vladimir Andrunachievici, la care v-aţi referit, numele căruia a intrat în circuitul ştiinţific din domeniu, patrimoniu internaţional. Într-o perioadă a activităţii sale (pînă la fondarea A.Ş.M. în 1961) a condus Societatea algebriştilor din Moscova, ceea ce ne mărturiseşte despre autoritatea sa de neclintit, de lider recunoscut şi apreciat în domeniul teoriei inelelor şi algebrelor.

În prezent în sfera ştiinţei şi inovării din Republica Moldova activează circa 5 mii de persoane. Şi totuşi ne bucură faptul că majoritatea şcolilor ştiinţifice, create pe timpuri, s-au păstrat, bunul nume al ştiinţei autohtone este recunoscut şi astăzi, fiind promovat şi mai energic în exterior. Cît priveşte evenimentele cu impact regional şi internaţional, aş menţiona că A.Ş.M. prezintă un interes deosebit pentru organizaţiile ştiinţifice internaţionale şi a structurilor similare, devenind astfel gazda unor foruri importante. Doar un exemplu, în luna octombrie curent, la Chişinău, se va desfăşura Congresul II internaţional al fiziologilor, la care vor participa peste 300 de savanţi din diferite state ale lumii, cifră destul de impunătoare.

Revenind la Conferinţa din septembrie, voi specifica că avem deja acceptul participării a 24 reprezentanţi ai ministerelor educaţiei şi ştiinţei din regiune, inclusiv 9 miniştri. Academiile de ştiinţe vor fi reprezentate de 21 de persoane, inclusiv de 10 preşedinţi. Din partea Comisiei Europene îl vom avea în calitate de oaspete pe dl. Silva Rodríguez, şeful Directoratului European pentru Cercetare. Ne onorează, de asemenea, participarea experţilor din cadrul Fundaţiei Americane de Cercetări Civile (CRDF), UNESCO, altor foruri şi fundaţii internaţionale.

- V-aş ruga, dle academician, să vă referiţi succint şi la programul conferinţei internaţionale.

- Programul Conferinţei din septembrie a fost divizat în 4 secţiuni, temele cărora au fost elaborate de comun acord cu experţi internaţionali în domeniu: consolidarea impactului internaţional a programelor naţionale educaţionale şi de cercetare; creşterea rolului cercetării în cadrul învăţămîntului superior; dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere; stoparea şi inversarea „exodului de creieri”. După cum vedeţi, sunt subiecte de mare actualitate pentru noi şi statele din regiune cu particularităţi similare. Aceste ţări mizează pe o eficienţă înaltă a acestei întruniri - în rezultatul relevării experienţelor naţionale şi al dialogului direct se vor identifica soluţii comune. Aş dori, totodată, să menţionez că titlurile rapoartelor pe care le recepţionăm în prezent de la participanţi sunt destul interesante, unele chiar incitante: „Ştiinţă pentru Educaţie & Educaţie pentru Ştiinţă” (acad. Momir Djurovic, preşedintele Academiei de Ştiinţe şi Arte din Muntenegru); „Cercetarea – forţa motrice a progresului economic şi social” (acad. Václav Pačes, preşedintele Academiei de Ştiinţe din Republica Cehă); „Tendinţe în dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere” (acad. Florin Filip, vicepreşedintele Academiei Române) şi altele.

- Ne va prinde bine experienţa din mai a anului trecut?

- Desigur, orice experienţă a fost şi o lecţie bună pentru noi. Experienţa din mai 2007 deja ne-a prins bine. Opiniile exprimate de către experţi şi colegii din alte Academii ne-au permis să realizăm o evaluare pe intern a procesului de reformă, iniţiat în 2004. Mai mult decît atît, ca un ecou al Conferinţei din 2007 au fost solicitările din partea mai multor academii de a le furniza informaţii privind modelul nostru de gestionare a ştiinţei şi de a participa în calitate de experţi în procesul de reformare ale acestora. E o apreciere, totuşi!

În ceea ce priveşte impactul asupra convocării conferinţei din anul curent, fără îndoială, evidenţiem consolidarea capacităţii organizaţionale a echipei noastre. Considerăm că în acest sens suntem cu lecţia învăţată. Concluziile şi recomandările din mai anul trecut vor constitui un punct de pornire pentru discuţiile din septembrie curent.

- Vorbind la figurat, Europa ne vine acasă? Pe care trasee ale ei tindem să ne ancorăm?

- Într-adevăr, dorim să devenim parteneri egali cu cercetătorii din statele membre ale UE. Ne-am angajat deja să introducem standardele europene în cercetarea autohtonă. În acest sens nu numai că am depus eforturi în vederea redresării situaţiei în interior, dar am şi expediat Comisiei Europene demersul nostru în vederea asocierii Republicii Moldova la Programul Cadru 7 al UE, principalul cadru comunitar în domeniul cercetării şi inovării.

Pentru comunitatea ştiinţifică din ţara noastră integrarea europeană presupune, de asemenea, infrastructură de cercetare performantă, mobilitate sporită, remunerare onorabilă a muncii. Consider că toate aceste obiective vor fi realizate de către noi înşine. Tot mai des lucrările savanţilor moldoveni sunt premiate la saloanele internaţionale de invenţii şi produse noi, echipele noastre de cercetători obţin proiecte europene şi de peste ocean, iar tinerii cercetători se întorc de la stagii acasă. Semne bune - avem propria traiectorie spre Europa - de ce să nu ne bucurăm?!. Totuşi viteza deplasării şi explorarea şanselor oferite depinde în mare măsură de eforturile noastre comune ale oamenilor de ştiinţă din ţară, dar şi a structurilor care mediază aceste procese.

- Dle preşedinte, vă urez mult succes şi în continuare! Mulţumesc pentru interviu!

Interlocutor
Tatiana Rotaru