Lansarea noului program de stat din cele 7 adoptate pentru anii 2009-2010, întitulat Microbiotehnologii vitivinicole, este cauzată de necesitatea ameliorării calităţii produselor din ramura viticolă şi vinicolă. Acest scop suprem poate fi realizat în baza implementării celor mai performante procedee tehnologice la producerea materialului săditor devirozat, trecut prin selecţia clonală şi plantat în masive industriale în zonele cu o largă perspectivă de dezvoltare a viticulturii.

Prioritatea microbiotehnologiilor constă în realizarea proceselor tehnologice dirijate, controlate, monitorizate. Actualmente se poate de obţinut un produs competitiv, utilizînd microorganisme (levuri, bacterii, micomicete) şi enzime (pectinaze, proteinaze şi β-glicozidaze) din selecţia naţională, ce permit de a lua în consideraţie şi impactul acţiunii microflorei endogene asupra calităţii şi competitivităţii vinurilor moldoveneşti. Exportul produselor vitivinicole din Republica Moldova pe pieţele UE şi, în deosebi în ale CSI, necesită diversificarea sortimentului de vinuri provenite din varietăţile autohtone de viţă de vie prin procedee microbiotehnologice dirijate şi controlate, care în acelaşi timp să posede înalte calităţi organoleptice, igienice şi curative.

Acestor deziderate vin să răspundă proiectele originale în domeniul vinificaţiei, prezentate la audierile în cadrul noului Program de Stat Microbiotehnologii vitivinicole, de dr. Constantin Olaru (alcooli aromatici), dr. hab. Emil Rusu (microvinificaţie), prof. Nicolae Taran (levuri uscate), dr. Eugen Iorga (concentrate din struguri Vitis Labrusca), dr. Gheorghe Savin (cultura in vitro), dr. Veaceslav Zelenţov (bentonite) şi altele.

Moderatorul acestei audieri de proiecte acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a specificat necesitatea completării microvinificaţiei Institutului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie cu utilaj performant care să permită realizarea ciclului tehnologic de la struguri pînă la vinul îmbuteliat (în prezent această instituţie nu dispune de o linie de îmbuteliere). Totodată, a menţionat vorbitorul, nu ne onorează importul de levuri seci din Uniunea Europeană la costuri foarte înalte, ce, în final se răsfrînge asupra competitivităţii vinurilor exportate (sunt scumpe). Acest obiectiv şi-l propune să-l realizeze unul din proiectele discutate.

O problemă de actualitate constituie valorificarea soiurilor de struguri Lidia, Izabela şi Noah la fabrica de conserve din raionul Călăraşi, disponibilă de a începe în anul curent procesarea strugurilor, nesolicitaţi în prezent în vinificaţie, în produse ecologice nonalcoolice, cu participarea savanţilor de la A.Ş.M. şi Institutul de Tehnologii Alimentare. Această sarcină a formulat-o recent dna Zinaida Greceanîi, prim-ministru al Republicii Moldova, care trebuie realizată cu toată responsabilitatea în susţinerea producătorilor şi stabilizarea acestui sector important al economiei naţionale.

Coordonatorul Programului de Stat Microbiotehnologii vitivinicole, acad. Boris Gaina, secretarul ştiinţific general al A.Ş.M., a informat asistenţa că la audiere au fost admise 11 proiecte din cele 17 propuse de cercetători, ceea ce exprimă exigenţele Consiliului Suprem al A.Ş.M. faţă de calitatea unor astfel de lucrări şi importanţa lor practică pentru ţară. În continuare a menţionat dumnealui fiecare cluster din cadrul proiectului trebuie să reprezinte diverse domenii şi instituţii ce vor asigura realizarea proiectelor la un nivel ştiinţific şi practic competitiv. Proiectele, înaintate la concurs, trebuie să indice în mod obligatoriu una-două întreprinderi, unde se preconizează implementarea rezultatelor obţinute cu estimarea efectului economic sau social. În încheiere acad. Boris Gaina a insistat ca la realizarea proiectelor să fie incluşi studenţii, aflaţi la practica tehnologică (UASM, UTM, USM ş.a.), masteranzii şi doctoranzii, preocupaţi de aceste cercetări, acordîndu-li-se, astfel, tinerilor un suport material, cointeresîndu-i şi pe această cale de a veni în ştiinţă.

Tatiana Rotaru